Absolvent de matematică şi informatician de profesie, am fost mereu atras de poezia din vin şi am simţit că aceasta nu poate fi cu adevărat înţeleasă decât dialogând şi împărtăşind-o cu alţii. Am început să scriu despre acest subiect la începutul lui 2007, când am demarat proiectul care astăzi se numeşte Punctul pe Vin şi care avea să fie la acea vreme primul blog românesc independent pe această temă. Fan declarat a diversităţii din vin, atac în scrierile mele subiecte şi vinuri de lume nouă sau veche, într-un limbaj nepretenţios şi accesibil împătimiţilor, dar şi novicilor, pe care încerc să îi conving că “viaţa e prea scurtă ca să bei vin prost”.
Daca esti aici, stim deja ca iti plac vinurile bune.
Vrei sa povestesti pe site despre pasiunea ta?
Cu bucurie, deschidem sirul fetestilor bune din acest an cu un exemplar ce poarta eticheta Cantus Primus. Vine echipat cu o mantie rubine si parfumuri fine de piele si merisor. In gura, se simte suculent si catifelat si asterne uniform stropi de visina supracoapta pe o catifea moale, discret rumenita de atingeri de scortisoara. Finalul mediu schiteaza un gest floral ce aminteste de violeta si se stinge vag mentolat.
Daca am incheiat anul tot sorbind din cupa plina de vin rosu de Oprisor cu nume de sfinti, e oarecum natural sa deschidem anul in același stil. Nu ne pare rau, caci vinul este unul curat si cinstit, colorat in rosu aprins si parfumat cu note de fruct roșu. Se bea usor, caci atat alcoolul cat si taninurile au o purtare civilizata, lasand discutia pe seama aromelor fructate si a aciditatii blande.
Sub catifeaua imaculata, ce vine insotita de parfumuri de mura si cireasa amara, se simte nelinistea unui vin neastamparat, cu personalitate, ce face parca eforturi sa isi ascunda muschii sub croiala neteda. Vine cu mult fruct, dar si cu nuante vegetale șoptite pe sub umbra de fruze de dafin. Pentru mine prima intalnire cu acest Negru de Dragasani a deschis pur și simplu pofta de al vedea evoluand atat in sticla cat si de la o recolta la alta.
Astazi, la inceput de iarna, ne teleportam in clocotitorul sud italian prin intermediul unui Primitivo suculent, ce abunda in izuri de cirese coapte si compot de visina. Are o constructie catifelata si, daca mai punem la socoteala si lejeritatea pe care o are in a lua virajele dulceage (ce bat tot in zona fructelor rosii), rezolvam ecuatia ce are ca solutie un vin versatil, ușor de baut si prietenos.
Astazi, la inceput de iarna, ne teleportam in clocotitorul sud italian prin intermediul unui Primitivo suculent, ce abunda in izuri de cirese coapte si compot de visina. Are o constructie catifelata si, daca mai punem la socoteala si lejeritatea pe care o are in a lua virajele dulceage (ce bat tot in zona fructelor rosii), rezolvam ecuatia ce are ca solutie un vin versatil, ușor de baut si prietenos.
Chiar daca ne-am obisnuit ca sarbatoarea Sfantului Nicolae sa aduca bucurii mai degraba copiilor, astazi putem sa descretim, o idee, fruntile parintilor cu un vin rosu de Oprisor. Este un vin tineresc, ce imbina notele vegetale cu nuante fructate aranjate ingrijit intr-un decor in care alcoolul, integrat corect, lasa aromatica sa se exprime libertin si sa strecoare un final usor floral, ce incheie delicat eseul curat.
Daca acum aproximativ o saptamana, incercam un cupaj rosu jovial si relativ simplist de la Crama Oprisor, acum sarim direct in liga mare cu un Cabernet Sauvignon deja emblematic pentru vinurile romanesti obținute din acest soi. Are culoare opaca si parfumuri atractive de care parca nu te saturi asa ca, continui sa apropii si sa departezi de nas paharul de vin fara ca macar sa apuci sa il gusti. Gura este omogena, plina, si se rostogoleste intr-un amestec din care nu lipsesc notele vegetale, dar din care ies mai degraba in evidenta izul de ciocolata si aroma cireselor amare. Nu lipsesc nici condimentele, care se simt de la bun început, dar care devin dominante in a doua parte a compoziției. Taninurile descriu linii apasate, dar cu serpuire blanda, iar alcoolul este integrat perfect.
Cupola Sanctis revine in paharele noastre, de data aceasta cu eticheta Mihail și Gavril. Imediat ce e turnat din sticla, vinul are un start energic si da rotocoale rubinii, din care tresar parfumuri sprintene de fructe rosii si nuante crud-vegetale. In gura se simte tineresc si vioi, taninurile se astern uniform, iar peste nuantele fructate ce revin mereu in prim-plan, rasar izuri discrete de toporasi.
Ati putea sa priviti initial cu suspiciune catre vinul de astazi, unul imbogatit de o efervescenta vioaie si zavorat in sticla mata utilizand un screwcap. Dar adevarul e ca, daca ai asteptarile potrivite, intalnirea cu acest exemplar produs de Francois Lurton, va fi nu una doar placuta, ci si interesanta. Curat in exprimare si inzaestrat cu arome de citrice si soc, ce sar intr-un sotron incitat, la baza caruia se afla perlatia dozata fin, vinul se lasa plimbat in gura pe care o acopera lacom cu nuantele sale proaspete. E inutil sa va mai spun sa raciti bine sticla, caci toate datele ne imbie sa incepem cu asta pentru a-l putea savura pe deplin.
Astazi turnam in pahar un vin italian obtinut dintr-un soi de struguri mai putin cunoscut (Raboso Piave), lucru surprinzator si nu prea avand in vedere multitudinea de soiuri cultivate in peninsula italiana. Daca vinul aici de fata poarta numele de Sangue de Diavolo, trebuie sa stiti ca e genul de diavol care se imbraca de la Prada pentru ca, desi taninurile au o lucratura ferma, se integreaza manusa in in decorul plin de arome fructate (cirese negre, prune) si se lasă stranse intr-o mainera elegqnta in corsetul moale ce aminteste de foi de tutun si violeta.
Stilul vinurilor Alira pare sa se fi schimbat intr-o anume masura in ultimii 2-3 ani, iar un exemplu al măsurii acestei schimbări este Cuvee-ul 2018 pe care il degustam astazi. Volumele s-au temperat, culorile din tablou sunt mai putin tipatoare, mai sobre si, de ce nu mai elegante. Tabloul este in continuare unul activ, dar liniile au o stilistica calma si muta jocul din zona bombastic in zona de detaliu, acolo unde arabescul pictat in nuante de cafea, lemn dulce si fructe negre de pădure, descriu motive imprevizibile ce se inlantuie de cursul rapid al alcoolului bine integrat si se astern lin pe finalul ce aduce sclipiri discret condimentate.
Stilul vinurilor Alira pare sa se fi schimbat intr-o anume masura in ultimii 2-3 ani, iar un exemplu al măsurii acestei schimbări este Cuvee-ul 2018 pe care il degustam astazi. Volumele s-au temperat, culorile din tablou sunt mai putin tipatoare, mai sobre si, de ce nu mai elegante. Tabloul este in continuare unul activ, dar liniile au o stilistica calma si muta jocul din zona bombastic in zona de detaliu, acolo unde arabescul pictat in nuante de cafea, lemn dulce si fructe negre de pădure, descriu motive imprevizibile ce se inlantuie de cursul rapid al alcoolului bine integrat si se astern lin pe finalul ce aduce sclipiri discret condimentate.
Ne dorim ca experienta ta alaturi de noi sa fie una lipsita de dificultati. Daca insa ceva nu functioneaza sau ai vreo recomandare pentru noi, iti stam la dispozitie.
P.S.: 🍷 Don`t drink and type...