Absolvent al Facultăţii de Istorie din Galaţi, am căpătat virusul vinului odată cu o vizită prelungită la Pietroasele. De fapt, a fost vorba de practica arheologică în zona respectivă, dar de atunci obsesia pentru acest subiect a devenit din ce în ce mai mare. M-am hotărât să-mi expun propriile păreri lumii virtuale pe la sfârşitul lunii iulie 2009. Cu lipsă de modestie, mă pot declara un "veteran" în lumea blogging-ului de vin autohton deoarece, atunci când am pornit la drum, cei care activau în acest spaţiu puteau fi număraţi pe degetele de la o singură mână. Am preferat un stil cât mai simplu, direct, dar şi foarte sarcastic, atunci când subiectul îl impune. Sunt un mare împătimit al vinurilor de Bordeaux, în special, dobândind o fascinaţie aproape de neexplicat pentru tot ceea ce ţine de această zonă. Prefer vinurile mature ale Lumii Vechi, exemplarele din Lumea Nouă încă nereuşind să-mi spună ceva în mod special (există şi excepţii, desigur). Au trecut deja ani buni de impresii, critică aspră şi poveşti din lumea vinului, iar pasiunea nu a a slăbit nici o clipă, ba chiar a devenit din ce în ce mai puternică.
Daca esti aici, stim deja ca iti plac vinurile bune.
Vrei sa povestesti pe site despre pasiunea ta?
Pe gama entry, cei de la Jelna propun un Sauvignon direct, in stil neo-zeelandez, foarte aromat. Mai putine note ierboase, dar ceva mai mult fruct exotic zemos, aluzii de coacaze si piersici. Cum era de asteptat in cazul unui vin atat de tanar, debordeaza de prospetime, aciditate sus dar bine sustinuta de corp. Final tonic, in care domina nuantele de grapefruit si lime. O alegere potrivita pentru aceste zile caniculare.
Pe gama entry, cei de la Jelna propun un Sauvignon direct, in stil neo-zeelandez, foarte aromat. Mai putine note ierboase, dar ceva mai mult fruct exotic zemos, aluzii de coacaze si piersici. Cum era de asteptat in cazul unui vin atat de tanar, debordeaza de prospetime, aciditate sus dar bine sustinuta de corp. Final tonic, in care domina nuantele de grapefruit si lime. O alegere potrivita pentru aceste zile caniculare.
Chiar daca Enira Reserva preia aproape toti laurii cunoscutului producator bulgar, eu am avut mereu o afinitate speciala pentru acest “simplu” Enira. Motivul este simplu; papilele personale il plac. Totusi, varianta 2016 se indreapta intr-o directie care aminteste mai degraba de Reserva. Daca 2015 mi-a atins o coarda sensibila prin afisarea unei texturi foarte suple si a unei prospetimi reconfortante, iata ca acum totul pare injectat cu o doza serioasa de steroizi. Concentratie usor apasatoare a fructului, extractivitate cat cuprinde si un nivel mediu de aciditate, care se lupta putin sa echilibreze balanta pe final. Totusi, vinul devine mai bine inchegat a doua zi dupa deschiderea sticlei, deci v-as recomanda o aerare sustinuta. Pentru stilul al carui exponent se doreste a fi, avem de-a face cu un exemplar foarte bun si sunt convins ca astfel de vinuri au multi adepti.
Prea multe nu pot fi spuse despre acest Malbec, dintr-un motiv foarte simplu: livreaza exact ceea ce astepti de la un argentinian la banii respectivi. Un vin corect, direct si pe deplin constient de limitele sale. Din fericire, nu pica in pacatul unei gemozitati obositoare, ci marseaza in directia unei suculente placute si delicioase. Fructe rosii, condimente, ciocolata neagra, toate sunt acolo. V-as recomanda sa pastrati putin si pentru a doua zi, vinul creste in densitate si coerenta, aducand un punct in plus la capitolul seriozitate.
Daca ar trebui sa aleg un singur cuvant pentru a descrie acest vin, ar fi: cinstit. Un Cabernet provenit dintr-un climat ceva mai racoros, destul de suav si suculent, proaspat, fara asperitati evidente. Da, exista o mica structura ascunsa in spatele fructului, dar nu devine dominanta nici o clipa. Creste in densitate dupa circa 1 ora de respiro, dar nu depaseste limita suportabilitatii personale. Usor de inteles si de consumat, tinand cont de tineretea debordanta a vinului.
Nu va lasati influentati de tineretea acestui vin, tinand cont ca avem de-a face cu un cupaj dominat de Cabernet. Nimic din cale afara de complex de semnalat in acest caz, doar un exemplar democratic si direct, numai bun de consumat in compania unei mese obisnuite, de zi cu zi. Fructe rosii proaspete, ceva note piperate si pamantoase, putina piele, suculent, suplu si foarte usor de baut. Castiga usor in densitate si precizie dupa circa 1-2 ore de respiro dar, per total, un vin destinat consumului imediat si care nu necesita ritualuri complicate de pregatire.
Nu a fost o idee rea ca Prince Matei sa primeasca un frate mai mic, dupa modelul marilor proprietati din lumea larga. De obicei, ideea este sa te bucuri de aceeasi expertiza de care are parte eticheta principala, dar si de o abordabilitate mai mare in tinerete a etichetei secundare. Ei bine, Petit Matei intruneste aceste conditii, chiar daca structura taninoasa din final i-ar mai permite sa se odihneasca ceva ani in sticla. Pe scurt, avem un vin cu o influenta destul de mare din partea lemnului, dar care afiseaza destul fruct bine copt pentru a face fata provocarii. Sunt curios cum va evolua stilistic aceasta eticheta in viitor.
Nu a fost o idee rea ca Prince Matei sa primeasca un frate mai mic, dupa modelul marilor proprietati din lumea larga. De obicei, ideea este sa te bucuri de aceeasi expertiza de care are parte eticheta principala, dar si de o abordabilitate mai mare in tinerete a etichetei secundare. Ei bine, Petit Matei intruneste aceste conditii, chiar daca structura taninoasa din final i-ar mai permite sa se odihneasca ceva ani in sticla. Pe scurt, avem un vin cu o influenta destul de mare din partea lemnului, dar care afiseaza destul fruct bine copt pentru a face fata provocarii. Sunt curios cum va evolua stilistic aceasta eticheta in viitor.
Nimic nou sub soarele de la Aliman. Nu o spun intr-un mod negativ, din contra; cei de la Alira sunt de apreciat pentru ca ofera clientilor un stil consistent, an dupa an. Fruct bine copt, dulceturi, dar se pare ca acest an vine cu un plus de suculenta si prospetime. Ceea ce nu este un capitol deloc rau in cartea subsemnatului. Fanii Alira nu vor fi dezamagiti.
Nu cred ca aceasta gama de la Oprisor, dedicata celor mai importanti sfinti din calendarul religios, mai are nevoie de vreo prezentare. In continuare, se remarca o constanta in stil si calitate a acestor vinuri, care nu se departeaza foarte mult de canon. Usor de inteles, cu fructe rosii dulci, suculente, aluzii vanilate si taninuri bine coapte. Toate-s vechi si noua toate, vorba poetului
Ca de obicei, atunci cand te afli in fata unui vin spaniol, nu prea ai ce sa-i reprosezi. Cu atat mai mult unui Ribera del Duero. Totusi, acest Pruno m-a surprins nitel, in sensul in care nu s-a prezentat intr-o declinare moderna, cu fructul in fata, ci mai degraba mi-a adus aminte de un Bordeaux clasic. Destul de auster in exprimare, cu prospetime in detrimentul concentratiei exagerate, cu note lemnoase bine integrate, suplete si suculenta. Departe de a fi complicat, dar foarte usor de asociat cu diverse preparate gastronomice sau chiar de unul singur, intr-o seara ploioasa de toamna
Cunosteam deja varianta in rosu a acestui vin, asa ca sosirea variantei albe a fost chiar o surpriza pentru mine. Ei bine, pot spune ca Navicella alb este unul dintre cele mai reusite vinuri albe autohtone, pe care le-am incercat de ceva vreme incoace. Sunt foarte putine albe romanesti care detin carisma si personalitate, iar acesta este unul dintre ele. Extrem de echilibrat si elegant la nivel olfactiv, cu note subtile de fructe albe, piper alb, ardei gras, ierburi aromatice si sageti minerale. Senzatia de echilibru se continua si gustativ, unde aciditatea medie, notele citrice, minerale si tonice sunt sudate in cel mai placut mod cu putinta. Daca se va continua pe aceasta linie, Navicella va deveni, cu siguranta, unul dintre albele de referinta de pe aceste plaiuri.
Ne dorim ca experienta ta alaturi de noi sa fie una lipsita de dificultati. Daca insa ceva nu functioneaza sau ai vreo recomandare pentru noi, iti stam la dispozitie.
P.S.: 🍷 Don`t drink and type...