Ciprian Haret
Absolvent al Facultăţii de Istorie din Galaţi, am căpătat virusul vinului odată cu o vizită prelungită la Pietroasele. De fapt, a fost vorba de practica arheologică în zona respectivă, dar de atunci obsesia pentru acest subiect a devenit din ce în ce mai mare. M-am hotărât să-mi expun propriile păreri lumii virtuale pe la sfârşitul lunii iulie 2009. Cu lipsă de modestie, mă pot declara un "veteran" în lumea blogging-ului de vin autohton deoarece, atunci când am pornit la drum, cei care activau în acest spaţiu puteau fi număraţi pe degetele de la o singură mână. Am preferat un stil cât mai simplu, direct, dar şi foarte sarcastic, atunci când subiectul îl impune. Sunt un mare împătimit al vinurilor de Bordeaux, în special, dobândind o fascinaţie aproape de neexplicat pentru tot ceea ce ţine de această zonă. Prefer vinurile mature ale Lumii Vechi, exemplarele din Lumea Nouă încă nereuşind să-mi spună ceva în mod special (există şi excepţii, desigur). Au trecut deja ani buni de impresii, critică aspră şi poveşti din lumea vinului, iar pasiunea nu a a slăbit nici o clipă, ba chiar a devenit din ce în ce mai puternică.
Daca esti aici, stim deja ca iti plac vinurile bune.
Vrei sa povestesti pe site despre pasiunea ta?
COMENTARIILE LUI Ciprian Haret
-
PRINCE MIRCEA 2017-Vinarte
Asa cum ne-a obisnuit in ultimii ani, Prince Mircea este unul dintre cele mai constante in calitate vinuri din piata romaneasca. Materialul necesar unei evolutii armonioase este acolo, doar ca structura domina la acest moment. O situatie oarecum normala, pentru ca avem in fata un vin foarte tanar. Vreau doar sa imi exprim satisfactia ca mai exista producatori autohtoni care fac astfel de vinuri serioase, menite sa infrunte efectele implacabile ale timpului. Va recomand o decantare destul de serioasa inainte de consum.
-
PRINCE MATEI 2013-Domeniile Prince Matei
Dupa cum era de asteptat, Matei 2013 este abia la inceputul vietii sale. Inca foarte incapatanat in a-si etala toate atuurile, compact si cu o structura neiertatoare. Fructul bine copt sta inca in umbra zidului structural dar, cu siguranta, in cativa ani va prelua fraiele si se va exprima in voie cand vinul va atinge momentul optim de consum. Nu va sfiiti sa il decantati cateva ore bune inainte de a-l devora. Potential destul de bun si cred ca asteptarea va da rezultate dintre cele mai pozitive. Pentru cei mai rabdatori dintre voi, bineinteles.
-
CRIANZA RIOJA 2015-Marques de Caceres
Chiar si intr-o zona cu traditie cum este Rioja, devine din ce in ce mai dificil sa gasesti vinuri "clasice" intr-o mare dominata de modernitate. Din fericire pentru mine, Caceres inca mai ofera sansa de a experimenta exemplare old school. Crianza de fata nu este un vin complicat, de o complexitate nebanuita. Nici nu dezvaluie straturi peste straturi de fruct concentrat. Dar vine cu o textura extrem de supla si de placuta, cu o prospetime revigoranta si cu tonuri clasice de lemn, condiment si pielarie. Totul este livrat in cantitati decente, fara excese inutile, ceea ce contribuie si mai mult la o senzatie binevenita de echilibru. Si, evident, avem de-a face cu raport pret-calitate cum doar un spaniol pur-sange poate sa prezinte.
-
MORGON COTE DU PY 2017-Dominique Piron
Recunosc, sunt un mare admirator al vinurilor de Beaujolais, in special cele din zonele "cru". Daca reusiti sa treceti peste prejudecatile si imaginea creata de Nouveau, veti avea o mare surpriza in ceea ce priveste saltul calitativ. Dominique Piron este un producator excelent, iar Morgon Cote du Py este, probabil, cel mai faimos terroir din regiune. Un vin scoala pentru Bojo Cru, cu note dominante de fructe rosii, cirese, aluzii florale si condimentate. Abordabil inca de pe acum, dar poseda o structura excelenta pentru un termen mediu de invechire. Suculenta este maxima, savoarea este la ea acasa, iar echilibrul este cuvantul de ordine. Mi-as dori ca din ce in ce mai multi consumatori sa aprecieze astfel de vinuri sincere, pure si nefortate.
-
PRINCE MATEI 2013-Domeniile Prince Matei
Dupa cum era de asteptat, Matei 2013 este abia la inceputul vietii sale. Inca foarte incapatanat in a-si etala toate atuurile, compact si cu o structura neiertatoare. Fructul bine copt sta inca in umbra zidului structural dar, cu siguranta, in cativa ani va prelua fraiele si se va exprima in voie cand vinul va atinge momentul optim de consum. Nu va sfiiti sa il decantati cateva ore bune inainte de a-l devora. Potential destul de bun si cred ca asteptarea va da rezultate dintre cele mai pozitive. Pentru cei mai rabdatori dintre voi, bineinteles.
-
PRINCE MIRCEA 2017-Vinarte
Asa cum ne-a obisnuit in ultimii ani, Prince Mircea este unul dintre cele mai constante in calitate vinuri din piata romaneasca. Materialul necesar unei evolutii armonioase este acolo, doar ca structura domina la acest moment. O situatie oarecum normala, pentru ca avem in fata un vin foarte tanar. Vreau doar sa imi exprim satisfactia ca mai exista producatori autohtoni care fac astfel de vinuri serioase, menite sa infrunte efectele implacabile ale timpului. Va recomand o decantare destul de serioasa inainte de consum.
-
SFANTUL DUMITRU 2017-Crama Oprisor
Am fost putin surprins de acest cupaj din gama Cupola Sanctis. De ce spun asta? Pentru ca am intalnit un vin de care nu prea am avut parte de la Oprisor. Nu am gasit un exemplar tipic "Oprisor", cu fruct dulceag si lipsit de o structura sanatoasa. In schimb, am avut parte de un vin usor de baut, cu o textura supla, cu fruct care se exprima mult mai natural si cu o suculenta surprinzatoare. Totul este completat de taninuri ferme pe final, care aduc un strop de seriozitate. Nu stiu daca este o schimbare voita a stilului sau, pur si simplu, asa a iesit. Dar stiu sigur ca agreez mult mai mult un astfel de rezultat.
-
SEDARA 2016-Donnafugata
Iata un vin despre care nu prea ar avea rost sa povestesc multe. Nu pentru ca ar fi ceva in neregula cu el, ci doar pentru ca este un vin simplu, direct, la obiect si necomplicat. Baza este consolidata de fructe rosii proaspete si ceva nuante condimentate; gust dominat de visine si cirese, suculent, degraba curgatoriu pe gat, chiar si unele taninuri care pisca limba pe final. Dupa cum ar spune italienii, vinul perfect pentru paste sau pizza. Cateodata, viata face sens cand e traita in cel mai simplu mod posibil.
-
ZANA VERDE 2018-Domeniul Muntean
Trecand peste eticheta care, evident, poate fi imbunatatita, avem de-a face cu un Sauvignon Blanc destul de competent. De altfel, am observat ca cele mai multe vinuri din acest soi, obtinute in Dealu Mare, se pot incadra cu lejeritate in aceasta categorie. Domina aromele intense de soc, agrise si grapefruit, plus aluzii exotice tipice Lumii Noi. Gustativ, prezinta o evolutie expansiva, cu un final proaspat si crocant in care notele citrice fac legea. O solutie decenta pentru o zi torida de vara, mai ales ca vorbim despre de un vin direct si necomplicat.
-
CASAMATTA 2016-Bibi Graetz
Nu sunt un foarte mare admirator al vinurilor toscane, dar acesta a fost pe gustul meu, din toate punctele de vedere. Savuros, gustos, cu fruct bine copt dar fara a trece de partea intunecata a fortei, mineral si chiar cu aluzii citrice intrigante. Atacul este direct, fara fasoane, dar cu o textura usor eleganta, ceea ce il face foarte "alunecos" si abordabil. Un excelent raport calitate-pret, pe care spatele Toscanei il ofera din plin in aceasta sticla.
-
LES GRAVIERES CHINON 2017-Couly-Dutheil
Iata una dintre putinele sanse pe care le aveti (la nivel de import), pentru a incerca un Cabernet Franc din locul sau de bastina. Si va asigur ca nu veti regreta, deoarece am fost in prezenta unui exemplar care aduce la masa exact ce trebuie. Fructe copate gen afine si mure, note tipice de grafit, aluzii pamantoase si un val de piper negru. La nivel gustativ este surprinzator de bine inchegat si coerent; carnos, gustos, structura excelenta pentru nivelul sau de pret si un final in care notele piperate fac legea din nou. Un Franc scoala si o oportunitate pe care va recomand sa nu o ratati.
-
ALIRA FETEASCA NEAGRA 2014-WineRo
De cand si-a facut aparitia in piata autohtona, Alira si-a castigat o baza destul de solida de adepti. Ce-i drept, nu ma aflu printre ei, dar am apreciat mereu asumarea fara menajamente a stilului care i-a consacrat. In departamentul de vinuri rosii, acest stil este caracterizat de prezenta fructului supra copt, cu note usor afumate si dulceturi de fructe rosii. Gustativ, avem de-a face cu un vin bine construit, cu o rotunjime placuta, fara margini aspre; taninurile sunt moi si aproape imperceptibile, iar aciditatea parca incepe sa fie ceva mai prezenta, de la an la an. In concluzie, o Feteasca Neagra facuta sa placa de la primul contact, directa si fara complicatii.