Sunt Cosmin Tudoran, recunoscut lately ca fiind #profudevin, iar pentru mine vinul este noua muzică. Spun asta pentru că vinul are o parte în plus faţă de muzică, partea senzorială fiind completă. Ascult, trag concluzii şi recomand. Am descoperit aceeaşi pasiune şi interes faţă de domeniu ca pe vremea când 'vindeam fun’. Sunt un geamăn curios ce a trecut prin mai multe serii de cursuri, calificări, niveluri şi, mai ales, vinuri. Puzzle-ul lumii vinului are 1.000.000 de piese şi am descoperit că abia am reuşit să-i montez colţurile. Instig la degustări din plăcere, foame sau chiar curiozitate, la savurarea consumului, a poveştii cât şi a refrenului construit din diferitele sunete scoase de dopuri. Construiesc serialul #profudevin după chipul şi asemănarea mea, revenind la ideea că ‘music is fun’, mai ales dacă e scrisă cu vin.
Daca esti aici, stim deja ca iti plac vinurile bune.
Vrei sa povestesti pe site despre pasiunea ta?
Daca e joi e ziua de planificat weekendul, caci n-oi face-o maine, cea mai scurta zi din saptamana. Și daca tot e cu plan si vrei sa tragi ceva in cosul licorilor de peste weekend, trage si vinul de azi. Mi-a placut. E un cupaj bazat pe sangele lui jupiter, oleaca de Cabernet si un soi de care am auzit azi: Ciliegiolo (Cireasa). Toscanul bucura d ela primul nas. Dupa ce s-a odihnit mai bine de 18 luni la lemn slavon si frantuzesc, a trecut la slefuirea in timp la sticla. A iesit un vin frumos, amplu, atat pe nas cat si gustativ. Armonios, cu note de fucte negre, de la cireasa coapta pana la mure, lavanda si cimbrisor. Armonia se continua si pe gust, aciditatea facandu-se prezenta, taninurile medii, bine slefuite imbogatind analiza. Are un final lung de fruct negru copt, cu usoara tusa de lemn. Nu prea i-am simtit alcoolul, ceea ce ma face sa cred m-a vrajit bine. L-as bea singurel, fara bucate, desi, o carne buna n-ar strica.
Daca e joi e ziua de planificat weekendul, caci n-oi face-o maine, cea mai scurta zi din saptamana. Și daca tot e cu plan si vrei sa tragi ceva in cosul licorilor de peste weekend, trage si vinul de azi. Mi-a placut. E un cupaj bazat pe sangele lui jupiter, oleaca de Cabernet si un soi de care am auzit azi: Ciliegiolo (Cireasa). Toscanul bucura d ela primul nas. Dupa ce s-a odihnit mai bine de 18 luni la lemn slavon si frantuzesc, a trecut la slefuirea in timp la sticla. A iesit un vin frumos, amplu, atat pe nas cat si gustativ. Armonios, cu note de fucte negre, de la cireasa coapta pana la mure, lavanda si cimbrisor. Armonia se continua si pe gust, aciditatea facandu-se prezenta, taninurile medii, bine slefuite imbogatind analiza. Are un final lung de fruct negru copt, cu usoara tusa de lemn. Nu prea i-am simtit alcoolul, ceea ce ma face sa cred m-a vrajit bine. L-as bea singurel, fara bucate, desi, o carne buna n-ar strica.
Parca-ntr-o sarbatorire a primelor 4 zone vitivinicole din Toscana, numite de Cosimo al 3-lea pe la 1716, precursorul DOC-ului actual, in sticla de fata avem un cupaj de 4 struguri bine impamanteniti in regiune. Evident, pe primul loc si majoritar in cupaj, liderul sange de Jupiter, acest strugure rezistent la seceta si cu o coacere tarzie, destul de productiv la hectar, respectiv Sangiovese. Ceilalti par a fi backin-vocals, caci am senzatia ca il ajuta spre triluri mai inalte, respectiv cu ceva aciditati, corp, structura si arome de fructe proaspete. Vei gasi, imediat ce dai comanda si vei deschide sticla, un ansamblu de fructe negre, cirese coapte, mure, tanini bine slefuiti de soarele toscan, ciuperci, ierburi aromatice, lavanda si ciuperci. Are acel ‘meatyness’ de tot vorbesc englezii, cat si mioriticul ‘vino-ncoa’. Hit italienesc demn de Sanremo 2023.
Stimati cititori si amatori de vin, azi aveti oportunitatea de a degusta din “obraznicia” clonei de Alto Adige exprimata si reinterpretata de Dealu Negru Jelna, si ma refer la obraznicie caci vinul e imbuteliat acu doua saptamani. Deci sa ne-ntelegem: e proaspat ca prima ploaie de primavara. E verde inca, aidoma unui mar proaspat taiat. Se deschide usor deci trebuie sa aveti o oarecare doza de rabdare. E un ansamblu de citric verde, agrise si corcoduse-n parg, niste exotism printr-un fruct al pasiunii, papaya si pepene galben necopt, o aciditate ampla si un final de roman foileton. Un alb cu un port popular de zona atent orientata catre respectul naturii, caci Jelna prin oamenii care au grija de plante si vin, respectiv Vlad si Darius isi doresc o armonie a naturii, un pact entomologic fin si o reusita a vinificatiei demna de “slowcooking receipe” pe care tu, cititorule esti onorat sa o degusti “en primeur”.
Sangiovesele de azi e un tinerel iesit de pe poarta uzinei Collemassari atat de repede incat n-a aparut inca nici pe site-ul oficial. S-a produs tot din vii tinere (15 ani), cu o fermentatie de tanc, 1 an de repaus (ca deh, de pandemie ce sa si faci?) la butoaiele de 30hl, apoi restul la sticla. Practic ar putea fi un Brunello in fasa, dar declasat la nivel de printisor rosu pe fondul tinerimii. Rubiniu in obraji, bogat pe nas si destul de liniar in gust. O visina primcipala, apoi ceva fructe de padure, catifea, aciditate si jiucyness. Are si acel “meaty” ce-l pregateste pentru o carne rosie sau o pasta cu sos de aceeasi culoare, post gust cu ierburi aromatice, tutun, piele si un final usurel de migdala.
Mi-era dor de un Chianti, recunosc. Iar cel de azi e olecuta mai special. Caci vine dintr-o sub-zona particulara, pe care o vezi afisata pe eticheta. Colli Senesi. O sa trecem peste detaliile vinificatiei, dar ma opresc la lunile de vacanta-n baric de stejar slavon, respectiv 18, caci alegerea acestui lemn nu e din alte motive decat influenta minima-n maturare. Adica rezultatul fructului inaintea tertiarelor de gen. Caci e mai neutral, el, lemnul. Asadar avem un Chianti din 100% sange de Jupiter (Sangiovesse), probabil una din cele mai bune clone Romagne (R24 sau T19) cu fruct pe fata. Fiind destul de delicat, vei da doar de notele de fruct rosu, cirese, pruna, capsuna. Apar apoi notele “earthy” cu ierburi si spices, lavanda si ceai. Cu corpul subtire si tanini slefuiti, Chianti-ul de azi e o incantare subtila ce merge bine pe o portie de spaghete speciale-n doi, intocmai ca Doamna si Vagabontul lu’ Disney. Cine nu crede sa verifice!
Fetestii negre, dupa mine, ii sade bine un profil mai feminin, denunde si numele. Adica putin mai zvelta-n corp, cu culoare rubinie, de tinerica-n floarea varstei. Si pare ca Ardealul, prin combinatia de situatii, clima, pozitie, diferentele de temperaturi dintre noapte si zi, sol, mana vinificatorului fac mai lesne de-nteles Feteasca de azi. Fructele neaose, pruna de magiun si cireasa de Ciresoaia, tanini bine formulati aciditatea buna completeaza oferta din pahar. Mi-e clar ca as pune-o in orice degustare comparativa a Fetestilor din tara. Am si un nume: ocolu romaniei prin 80 de fetesi (daca sunt..)
Cand spui Jumilla spui Mourvèdre. Pardon, Mataro. Hai, fie, Monastrell. Taram pe care strugurii din zona La Mancha se “prajesc” la 3000 de ore insolate stropite doar cu 300 de litri la hectar anual. Ciorchinii mici ofera zaharuri destule, aciditate la fel si o pielita groasa. Sol negru amestecat cu calcar ce ofera o remanescenta buna a apei, fapt pentru care vita de vie se simte bine si fara ploi dese. pH mare, salinitate mica, minerale destule. Marioneta de azi e condusa din doua fire, una mecanica, alta automatizata, cu vinificarea separata a celor doi struguri. Blendul obtinut e un vin direct, tanar, fara fuss. Fructat, elegant, cu tanini potriviti si aciditate placuta. Cirese negre, coacaze si niscaiva piele. Placut unei mese cu carne nu foarte grasa, o pasta ragu sau, de ce nu, chiar a uneia cu burger.
Intalnirea de azi aseaza-n pahar un vin rotund si placut. Direct, astamparat, falduros, un “dobos” de fruct negru si cireasa, cremos si cu tanini blanzi. Nasul convinge din prima doza, culoarea ducandu-ma usor spre un Cabernet mai degraba. Post gust mediu cu terte de ciocolata neagra, niste spicyuri, nucsoara si cassis. Chilian neaos din valea Colchagua, de pe vii plantate-n 1978 de Osvaldo, pionier in vinificare si curajos in business. Joia asta bea La Joya, de ce nu?!
Azi e Black Friday la Valpolicella. Și zic black nu neaparat datorita pretului, ci faptului ca pe primul nas duce spre fructe negre, iar eticheta aceasta la o Valpolicella mai permisiva si mai prietenoasa. Direct de la presedinta companiei pe numele ei de familie Loredan, sub atenta lucrare a fiilor Giuseppe si Agostino (unu viticultor, celalalt vinificator) savuram metoda clasica ripasso a zonei denumite “perla Veronei”. Avem parte de un vin clasic, un vin lejer, cu note placute de fruct subliniat de lemn dulce, cireasa neagra cu iz de nucsoara. Tanini medii si o corpolenta medie. O placere pentru o amiaza in care ai chef de ceva tartar sau paste mai easy. De bifat.
Ma recunosc impresionat de aceasta sticla, nume si gama. Și de faptul ca numele unui obiect poate deveni persoana care a dovedit ca indarjirea, obsesia si munca poate deveni olimpica. Din punctul meu de vedere gama nu face altceva decat sa salute cu onoare acest cuvant-persoana. Știm cu totii la cine ma refer. Iar vinul faurit de Crama Hamangia din acest Sauvignon Blanc cred ca duce terroirul tulcean mai departe spre consumatorul de gen si ajuta spre memoria unui “Greucean”. Frumos construit, usor, vioi, tanar si vorace. Usor ierbos, usor floral, cu soc si lime, prospetimi de citrice si flori de primavara, arunca o aciditate de mar verde si pruna de august. Servit rece cred ca te poate conduce spre peste, evident, dar nici cu o pasta sau o leguma coapta nu s-ar face de ras. Rupta nu, dar cu o pagaie deschisa tot faci fata zilei de joi.
Chiar ma gandeam deunazi ca n-am degustat demult un Carmenere. A venit la fix, ca doar ce mi se facuse pofta de cirese, si pe astea ratandu-le cu aproape succes vara asta, mai ales pe alea negre. Dure. Gran reserva-ul de azi e un gentil pufos. Tanini subtirei, corp de o entitate aflata la cura, mici accente de fruct negru, ca mai apoi de toffiffee si napolitana. Probabil de la cele 10 luni de baric frantuz. Numa’ bun de o carne mai subtire, ca e jiucy si poseda ceva aciditate. P.s. Cand mai vezi Colchagua la Decathlon sa stii ca e una din vaile cu Carmenere de Chile.
Ne dorim ca experienta ta alaturi de noi sa fie una lipsita de dificultati. Daca insa ceva nu functioneaza sau ai vreo recomandare pentru noi, iti stam la dispozitie.
P.S.: 🍷 Don`t drink and type...