Blogger de vin. Şi atât. Singura diferenţă probabil faţă de alţi pasionaţi de vin este că, pe lângă faptul că îmi place subiectul respectiv în ansamblul său, am timp să şi scriu pe marginea lui. Unii zic că scriu bine, alţii nu, părerile sunt împărţite. Ca la vin. Cert este că de aici au pornit o serie de evenimente şi întâmplări în care m-am lăsat luat de val. Scriu despre vin de aproximativ cinci ani şi parcă ar fi ieri când m-am apucat. Da, am WSET Level 3, dar am băut probabil mii de vinuri, dar asta contează mai puţin faţă de pasiunea pentru subiect care m-a făcut întotdeauna să merg mai departe, să descopăr. Şi dacă ar fi să enunţ cel mai important lucru pe care l-am învăţat în toţi aceşti ani este că vinul comportă o importantă latura personală. Un review, o părere, o senzaţie, o degustare sunt doar clipe încremenite în timp, trecute printr-un filtru personal. Cu genul acesta de clipe şi senzaţii o să vă confruntaţi când o să-mi citiţi părerile despre un vin sau altul. Dar repet, cel mai important este să reţineţi că vinul este o chestie extrem de personală la care obiectivitatea se opreşte, conştient sau inconştient, la un anumit punct. Nimeni şi nimic nu vă va indica cu exactitate vinul/vinurile care să vor plăcea. Trebuie să îl (le) descoperiţi singuri. Şi, paradoxal, această selecţie de preferinţe personale va fi, ca şi voi, într-o permanentă schimbare. Ideal ar fi să vă potriviţi la gusturi şi păreri cu altcineva. Aşa călătoria vă va fi mai frumoasă. Pentru că vinul, în afară de calităţile intrinseci, până la urmă asta înseamnă şi acesta este farmecul său pentru mine: o permanentă aventură într-un univers mutant şi în continuă schimbare, a cărui paradigmă se schimbă de la an la an şi de la producător la producător. Sau de la băutor la băutor. Scuze, pasionat am vrut să spun…
Daca esti aici, stim deja ca iti plac vinurile bune.
Vrei sa povestesti pe site despre pasiunea ta?
Este o idee buna a sarbatori Zina Nationala cu un vin romanesc. Dar ce vin? Din puzderia de etichete existente pe piata doar timpul poate cerne in mod obiectiv adevarata valoare. Conform celebrului dicton multi chemati, putini alesi asa este si cu potentialul de invechire al vinului autohton: multe vinuri “premium” mi-au trecut prin pahar, putine (cateva?) au trecut si testul timpului. Eticheta de fata este una care a facut istorie la noi alaturi de fratele Matei proaspat desprins din grup. Si inca face, neincetand sa ma surprinda. Soare 1999 este, impotriva oricarei incercari de “educated guess” a subsemnatului, alive and kicking. Si ca sa continui parabola, daca “white men can’t jump” asa si vinul romanesc nu prea are, in general, veleitati de invechire. Cu cateva exceptii notabile care dau sarea si piperul; iar cea de fata este una dintre cele mai evidente. La 20 de ani Soare inca mai tine lejer vreo 5 ani fara probleme. Culoarea este de un rosu granat; nasul este complex, evolutiv, o imbinare de note tertiare initial, cu frunze vestede, menta uscata si ciuperci care se deschide treptat spre fruct rosu copt. Echilibrul, integrarea si eleganta pe care le afiseaza in evolutie sunt numai rezultatul combinatiei perfecte dintre timp si un vin bun, facut sa invecheasca, in timp ce postgustul lung indeamna la reverie. Daca ati fost vreodata nostagici cand ati baut un Bordeaux vechi bun sau daca doar vreti sa vedeti cum arata etalonul autohton de Cabernet Sauvignon ajuns la maturitate, acum aveti ocazia. Chapeau! Si la mai multe!
Este o idee buna a sarbatori Zina Nationala cu un vin romanesc. Dar ce vin? Din puzderia de etichete existente pe piata doar timpul poate cerne in mod obiectiv adevarata valoare. Conform celebrului dicton multi chemati, putini alesi asa este si cu potentialul de invechire al vinului autohton: multe vinuri “premium” mi-au trecut prin pahar, putine (cateva?) au trecut si testul timpului. Eticheta de fata este una care a facut istorie la noi alaturi de fratele Matei proaspat desprins din grup. Si inca face, neincetand sa ma surprinda. Soare 1999 este, impotriva oricarei incercari de “educated guess” a subsemnatului, alive and kicking. Si ca sa continui parabola, daca “white men can’t jump” asa si vinul romanesc nu prea are, in general, veleitati de invechire. Cu cateva exceptii notabile care dau sarea si piperul; iar cea de fata este una dintre cele mai evidente. La 20 de ani Soare inca mai tine lejer vreo 5 ani fara probleme. Culoarea este de un rosu granat; nasul este complex, evolutiv, o imbinare de note tertiare initial, cu frunze vestede, menta uscata si ciuperci care se deschide treptat spre fruct rosu copt. Echilibrul, integrarea si eleganta pe care le afiseaza in evolutie sunt numai rezultatul combinatiei perfecte dintre timp si un vin bun, facut sa invecheasca, in timp ce postgustul lung indeamna la reverie. Daca ati fost vreodata nostagici cand ati baut un Bordeaux vechi bun sau daca doar vreti sa vedeti cum arata etalonul autohton de Cabernet Sauvignon ajuns la maturitate, acum aveti ocazia. Chapeau! Si la mai multe!
Este o idee buna a sarbatori Zina Nationala cu un vin romanesc. Dar ce vin? Din puzderia de etichete existente pe piata doar timpul poate cerne in mod obiectiv adevarata valoare. Conform celebrului dicton multi chemati, putini alesi asa este si cu potentialul de invechire al vinului autohton: multe vinuri “premium” mi-au trecut prin pahar, putine (cateva?) au trecut si testul timpului. Eticheta de fata este una care a facut istorie la noi alaturi de fratele Matei proaspat desprins din grup. Si inca face, neincetand sa ma surprinda. Soare 1999 este, impotriva oricarei incercari de “educated guess” a subsemnatului, alive and kicking. Si ca sa continui parabola, daca “white men can’t jump” asa si vinul romanesc nu prea are, in general, veleitati de invechire. Cu cateva exceptii notabile care dau sarea si piperul; iar cea de fata este una dintre cele mai evidente. La 20 de ani Soare inca mai tine lejer vreo 5 ani fara probleme. Culoarea este de un rosu granat; nasul este complex, evolutiv, o imbinare de note tertiare initial, cu frunze vestede, menta uscata si ciuperci care se deschide treptat spre fruct rosu copt. Echilibrul, integrarea si eleganta pe care le afiseaza in evolutie sunt numai rezultatul combinatiei perfecte dintre timp si un vin bun, facut sa invecheasca, in timp ce postgustul lung indeamna la reverie. Daca ati fost vreodata nostagici cand ati baut un Bordeaux vechi bun sau daca doar vreti sa vedeti cum arata etalonul autohton de Cabernet Sauvignon ajuns la maturitate, acum aveti ocazia. Chapeau! Si la mai multe!
Este o idee buna a sarbatori Zina Nationala cu un vin romanesc. Dar ce vin? Din puzderia de etichete existente pe piata doar timpul poate cerne in mod obiectiv adevarata valoare. Conform celebrului dicton multi chemati, putini alesi asa este si cu potentialul de invechire al vinului autohton: multe vinuri “premium” mi-au trecut prin pahar, putine (cateva?) au trecut si testul timpului. Eticheta de fata este una care a facut istorie la noi alaturi de fratele Matei proaspat desprins din grup. Si inca face, neincetand sa ma surprinda. Soare 1999 este, impotriva oricarei incercari de “educated guess” a subsemnatului, alive and kicking. Si ca sa continui parabola, daca “white men can’t jump” asa si vinul romanesc nu prea are, in general, veleitati de invechire. Cu cateva exceptii notabile care dau sarea si piperul; iar cea de fata este una dintre cele mai evidente. La 20 de ani Soare inca mai tine lejer vreo 5 ani fara probleme. Culoarea este de un rosu granat; nasul este complex, evolutiv, o imbinare de note tertiare initial, cu frunze vestede, menta uscata si ciuperci care se deschide treptat spre fruct rosu copt. Echilibrul, integrarea si eleganta pe care le afiseaza in evolutie sunt numai rezultatul combinatiei perfecte dintre timp si un vin bun, facut sa invecheasca, in timp ce postgustul lung indeamna la reverie. Daca ati fost vreodata nostagici cand ati baut un Bordeaux vechi bun sau daca doar vreti sa vedeti cum arata etalonul autohton de Cabernet Sauvignon ajuns la maturitate, acum aveti ocazia. Chapeau! Si la mai multe!
Este o idee buna a sarbatori Zina Nationala cu un vin romanesc. Dar ce vin? Din puzderia de etichete existente pe piata doar timpul poate cerne in mod obiectiv adevarata valoare. Conform celebrului dicton multi chemati, putini alesi asa este si cu potentialul de invechire al vinului autohton: multe vinuri “premium” mi-au trecut prin pahar, putine (cateva?) au trecut si testul timpului. Eticheta de fata este una care a facut istorie la noi alaturi de fratele Matei proaspat desprins din grup. Si inca face, neincetand sa ma surprinda. Soare 1999 este, impotriva oricarei incercari de “educated guess” a subsemnatului, alive and kicking. Si ca sa continui parabola, daca “white men can’t jump” asa si vinul romanesc nu prea are, in general, veleitati de invechire. Cu cateva exceptii notabile care dau sarea si piperul; iar cea de fata este una dintre cele mai evidente. La 20 de ani Soare inca mai tine lejer vreo 5 ani fara probleme. Culoarea este de un rosu granat; nasul este complex, evolutiv, o imbinare de note tertiare initial, cu frunze vestede, menta uscata si ciuperci care se deschide treptat spre fruct rosu copt. Echilibrul, integrarea si eleganta pe care le afiseaza in evolutie sunt numai rezultatul combinatiei perfecte dintre timp si un vin bun, facut sa invecheasca, in timp ce postgustul lung indeamna la reverie. Daca ati fost vreodata nostagici cand ati baut un Bordeaux vechi bun sau daca doar vreti sa vedeti cum arata etalonul autohton de Cabernet Sauvignon ajuns la maturitate, acum aveti ocazia. Chapeau! Si la mai multe!
Un Merlot “in purezza” cum spun italienii crescut in Toscana, mai exact spre mare, in Bolgheri se va numit automat Supertoscan. Pentru ca este un soi international plantat si vinificat in Toscana. Asa ca asteptati-va sa aveti parte de doua lumi: pe de o parte aromele de pruna, visina si coacaze ale Merlot-ului completate de tuse balsamice, de cirese negre si ierburi uscate specifice Italiei. Plus un baric de calitate, corect dozat si integrat. Evolutia pe palatin este cumva similara imbinand armonios fructul copt si usor picant cu lemnul integrat si aciditatea vioaie, domolita usor de trecerea timpului. Un Merlot echilibrat, versatil, complex, evolutiv, dar in acelasi timp usor de baut si de asociat culinar atat cu preparatele tipice ale zonei din care provine cat si cu chestii din bucataria autohtona sau internationala. Atata timp cat contin ceva carne mai consistenta...
Daca aveti cumva in minte la capitolul Beaujolais imaginea unui Nouveau, zeama aceea colorata facuta pe repede inainte cu maceratie carbonica si arome de guma turbo sau banana (da, da se poate) atunci exemplarul de fata o sa va socheze. Chiar daca ati mai baut si ceva Beajolais Villages mai infipte si concentrate veti fi surprinsi. Pentru ca desi scrie Beaujolais pe el (chestie care cumva ii aduce un deserviciu) vinul de fata vine de la unul din producatorii de top ai apelatiunii si de pe un terroir cumva chiar deasupra cru-urilor din zona respectiva. Da, este un Morgon “cru” , dar in plus este un Cote du Py, microclimat cu un sol vulcanic si o expozitiune mai favorabila fata de celelate parcele din apelatiune. Daca puneti si viile de peste 50 de ani cu productii mici, aveti reteta unei antiteze perfecte cu Beajolais-ul Nouveau. Cam asa arata un Beaujolais “de garde” si daca ar fi sa puneti vreodata vreun Beaujolais la invechit cel, de fata este o alegere fericita. Nu ma intelegeti gresit, vinul se poate bea foarte bine si acum, este proaspat, fresh, artagos, mineral, condimentat si bine garnisit cu fruct rosu si negru (chestie mai rara la un Beaujolais) asezat pe o structura de taninuri bine inchegata. Este o mica bestie care in cativa ani va fi cu adevarat surprinzator!
Ramas fara fratele mai mare din Dealu Mare, Prince Mircea a devenit Melot-ul de referinta din portofoliul Vinarte. Si se achita cu succes de acest rol, chiar putem spune ca ii prieste lipsa de competitie interna, de permanenta comparatie cu fratele vitreg. Vinul de fata este tipic pentru un Merlot bine facut: prune, visine si ceva fructe negre se intrepatrund cu succes atat olfactiv cat si gustativ cu nuantele vanilat-condimentate ale baricului. Tesatura este indeajuns de solida, evolutia este prezenta, fructata, energica, cu taninuri slefuite, dar carora cu siguranta le vor prii cativa ani de evolutie in sticla. Un vin complet, cu un pret competitiv pentru calitatea pe care o ofera. Asa a fost dintotdeauna, doar ca acum are sansa sa straluceasca in calitate de Merlot “prim-solist” in portofoliul Vinarte.
Comportandu-se similar fratelui mai mare Enira, Petit Enira imita stilul plin de fruct opulent asezat pe tonuri de lemn dulce si nuante vanilate in declinatii setate cu un grad de intensitate mai jos fata de vinul “mare”. Acesta fapt nu este neaparat un neajuns conferindu-i exemplarului de fata un plus de prospetime si abordabilitate, mai ales la momentul actual cand vinurile “mari” din acelasi an ale cramei inca se slefuiesc prin sticle si baricuri Nu ii lipsesc insa o tusa de complexitate plus un strop de personalitate care il ridica peste statutul vinurilor “normale” de zi cu zi si servesc ca indicatori ai calitatii exemplarelor de top.
Un vin tipic pentru apelatiunea respectiva, sagalnic de la prezentare pana in pahar, cu un nivel de alcool scazut, usor frizzante si fructat, subtirel, excelent pentru zilele toride de vara. Prezinta cu succes ceea ce Vinho Verde are mai bun si modul in care a cucerit inimile consumatorilor: baubilitate!
Un vin tipic pentru apelatiunea respectiva, sagalnic de la prezentare pana in pahar, cu un nivel de alcool scazut, usor frizzante si fructat, subtirel, excelent pentru zilele toride de vara. Prezinta cu succes ceea ce Vinho Verde are mai bun si modul in care a cucerit inimile consumatorilor: baubilitate!
Un Cabernet tanar, berbant, plin de arome de fruct negru proaspat si zemos. Pe palatin evolueaza echilibrat, fara taninuri verzi, rotunjit, carnos in concentrari de fructe rosii si negre. Final usor condimentat-piperat cu taninuri domolite, neagresive urmat de un postgust fructat si cu aluzii de coaja de paine. Un vin direct, tipic, sincer, bine facut, fara ambitii inutile care sa ii stirbeasca din farmec.
Ne dorim ca experienta ta alaturi de noi sa fie una lipsita de dificultati. Daca insa ceva nu functioneaza sau ai vreo recomandare pentru noi, iti stam la dispozitie.
P.S.: 🍷 Don`t drink and type...