Blogger de vin. Şi atât. Singura diferenţă probabil faţă de alţi pasionaţi de vin este că, pe lângă faptul că îmi place subiectul respectiv în ansamblul său, am timp să şi scriu pe marginea lui. Unii zic că scriu bine, alţii nu, părerile sunt împărţite. Ca la vin. Cert este că de aici au pornit o serie de evenimente şi întâmplări în care m-am lăsat luat de val. Scriu despre vin de aproximativ cinci ani şi parcă ar fi ieri când m-am apucat. Da, am WSET Level 3, dar am băut probabil mii de vinuri, dar asta contează mai puţin faţă de pasiunea pentru subiect care m-a făcut întotdeauna să merg mai departe, să descopăr. Şi dacă ar fi să enunţ cel mai important lucru pe care l-am învăţat în toţi aceşti ani este că vinul comportă o importantă latura personală. Un review, o părere, o senzaţie, o degustare sunt doar clipe încremenite în timp, trecute printr-un filtru personal. Cu genul acesta de clipe şi senzaţii o să vă confruntaţi când o să-mi citiţi părerile despre un vin sau altul. Dar repet, cel mai important este să reţineţi că vinul este o chestie extrem de personală la care obiectivitatea se opreşte, conştient sau inconştient, la un anumit punct. Nimeni şi nimic nu vă va indica cu exactitate vinul/vinurile care să vor plăcea. Trebuie să îl (le) descoperiţi singuri. Şi, paradoxal, această selecţie de preferinţe personale va fi, ca şi voi, într-o permanentă schimbare. Ideal ar fi să vă potriviţi la gusturi şi păreri cu altcineva. Aşa călătoria vă va fi mai frumoasă. Pentru că vinul, în afară de calităţile intrinseci, până la urmă asta înseamnă şi acesta este farmecul său pentru mine: o permanentă aventură într-un univers mutant şi în continuă schimbare, a cărui paradigmă se schimbă de la an la an şi de la producător la producător. Sau de la băutor la băutor. Scuze, pasionat am vrut să spun…
Daca esti aici, stim deja ca iti plac vinurile bune.
Vrei sa povestesti pe site despre pasiunea ta?
Un Cabernet tanar, berbant, plin de arome de fruct negru proaspat si zemos. Pe palatin evolueaza echilibrat, fara taninuri verzi, rotunjit, carnos in concentrari de fructe rosii si negre. Final usor condimentat-piperat cu taninuri domolite, neagresive urmat de un postgust fructat si cu aluzii de coaja de paine. Un vin direct, tipic, sincer, bine facut, fara ambitii inutile care sa ii stirbeasca din farmec.
Un Cabernet tanar, berbant, plin de arome de fruct negru proaspat si zemos. Pe palatin evolueaza echilibrat, fara taninuri verzi, rotunjit, carnos in concentrari de fructe rosii si negre. Final usor condimentat-piperat cu taninuri domolite, neagresive urmat de un postgust fructat si cu aluzii de coaja de paine. Un vin direct, tipic, sincer, bine facut, fara ambitii inutile care sa ii stirbeasca din farmec.
Dupa ce si-a gasit a doua casa in Dealu Mare, Negrul de Dragasani se pare ca se acomodeaza destul de bine aici. Stilul este usor diferit de cel intruchipat in locul de bastina, cu un nas incarcat de arome de fruct negru confiat asezate peste note de vanilie si ciocolata neagra. Gustativ isi etaleaza suculenta si fructul intr-o desfasurare creamoasa, cu tanini rotunzi, usor impetuosi pe final. Un vin de baut acum dar caruia cu siguranta ii va face bine daca il lasati un an-doi in sticla.
Un rosu bine facut, versatil, de zi cu zi, creat pe baza binecunoscutului soi indigen Nero d’Avola in asamblaj cu soiuri internationale, fara influente de baric. Vinul este in stilul proaspat, fructat, direct,presarat cu aluzii de ierburi uscate si condimente piperate. Impresiile gustative sunt similare, vinul “curge” echilibrat, cu taninuri moi, integrate si fructul in plim plan, fara a fi insa obositor. Un exemplar bine realizat, scoala pentru ceea ce putem numi vin italian colocvial, de zi cu zi.
In mod involuntar cand vezi eticheta de fata te duci cu gandul la Petit Mouton de Mouton Rothschild, al doilea vin al celebrului Grand Cru Classe bordolez. Probabil ca aceasta a fost si filozofia vinului de fata: un frate mai mic pentru celebrul (la noi) Prince Matei, etalonul Merlot-ului de Dealu Mare. Si cumva s-a reusit: vinul de fata copiaza caracteristicile fratelui mai mare in tonuri mai reduse, lejere, diminuate. Regasim tipicitatea de soi a visinelor si prunelor alaturi de nuante condimentate de piper, cuisoare si dafin date de maturarea in lemn. Gustativ vinul este foarte bine echilibrat, curge cu taninuri moi, integrate si cu un fruct copt, zemos, care umple palatinul. Exact ca in cazul fratelui mai mare. Singura diferenta notabila este complexitatea plus acel factor wow care separa vinurile bune cum este cel fata de cele etalon. Imi aduc aminte ca am degustat la un moment dat Matei 2016 din butoaie. Si era foarte bun. Vinul de fata imi confirma inca o data parerea de atunci. Singura curiozitate cu care mai raman este cat de stricta a fost selectia pentru crearea etichetei de fata si cum va arata Matei in sticla.
Alicante Bouschet (sau pe spaniola Garnacha Tintorera) este unul dintre acele soiuri de struguri speciale care pe langa pielita rosie au si pulpa la fel de colorata. Ati ghicit, vinurile obtinute din el au un plus de intensitate a culorii care insoteste efluviile de fruct copt nuantat in cazul de fata de un baric competent aplicat care aduce ciocolata neagra si aluzii de condimente dulci. In zona Almansa soiul si-a gasit o a doua casa iar altitudinea mai ridicata a zonei ii confera destula aciditate si structura cat sa sustina corpul onctuos si plin de fruct, senzatie la care contribuie din plin si Monastrelul cu ale lui tuse de fruct negru, concentrat si tenebros. Un vin savuros, care umple competent palatinul, fara a pacatui excesiv prin senzatii obositoare.
Un excelent vin initiatic pentru aventura care se numeste Cabernet Franc de Valea Loarei. Renumita pentru vinurile albe din apelatiunile celebre presarate de-a lungul ei, Loara ascunde si un mic tezaur de vin rosu, fiind practic patria Cabernet Francului. Doar ca aici acesta ia o forma mult mai apropiata de tipicitatea de soi nefiind supracopt, asamblat cu alte soiuri sau ascuns in falduri de baric asa cum des se intampla in alte zone, uneori chiar si la celebrii vecini din sud, din Bordeaux. Vinul de fata este un exemplar tipic, cu panoplia clasica de fructe rosii de padure asociate unor aluzii pamantoase, savory, usor vegetale. La nivel gustativ vinul curge suplu, nestingherit, purtand pe aripile unei aciditati vioaie un fruct rosu proaspat si suculent incadrat de taninuri neagresive dar la datorie in caz de asocieri culinare mai temerare. Un Cabernet Franc sincer si expresiv, tipic, o gura de oxigen in marea de vinuri uneori prea ambitioase obtinute din acest soi.
Soiul Verdejo a evoluat mult in ultimii ani de la stadiul de strugure destinat in special distilarii la cel de creator de vinuri moderne si expresive, cum este si cel de fata. Bineinteles ca tehnicile moderne de vinificatie, inoxul si frigul au contribuit decisiv la transformarea unui soi cvasianonim intr-unul din caii de povara al albelor din peninsula Iberica propulsand regiunea Rueda in topul preferintelor celor ce cauta vinuri albe lejere, de vara. Exemplarul de fata vine de la un producator fanion in zona si asta se vede si in lichidul din sticla. Dincolo de evidentele note fructate, proaspete, moderne vinul are consistenta, intensitate si un echilibru. Aluziile citrice se imbina fericit cu notele suculente, zemoase si cu tusele minerale, chiar usor condimentat-piperate.
Proaspat si impetuos asa cum ii sta bine unui Aligote exemplarul de fata defileaza cu note citrice, de mar verde si flori alaturi de o evolutie vioaie, marcata de aciditatea specifica soiului bine domolita de notele de fruct proaspat. Un Aligote tipic, bine facut, soi care devine treptat emblematic pentru producatorul dobrogean.
Desi pastreaza aromele de trandafiri si litchi tipice soiului si care il fac infundabil, Busuioaca de fata echilibreaza dulcegariile inerente printr-o aciditate vioaie si o usoara remanenta tonica pe palatin. Daca o serviti rece aceste din urma carateristici se vor accentua, echilibrand competent restul de zahar si descriptorii olfactivi tipici soiului.
Desi pastreaza aromele de trandafiri si litchi tipice soiului si care il fac infundabil, Busuioaca de fata echilibreaza dulcegariile inerente printr-o aciditate vioaie si o usoara remanenta tonica pe palatin. Daca o serviti rece aceste din urma carateristici se vor accentua, echilibrand competent restul de zahar si descriptorii olfactivi tipici soiului.
Un vin tipic pentru apelatiunea respectiva, sagalnic de la prezentare pana in pahar, cu un nivel de alcool scazut, usor frizzante si fructat, subtirel, excelent pentru zilele toride de vara. Prezinta cu succes ceea ce Vinho Verde are mai bun si modul in care a cucerit inimile consumatorilor: baubilitate!
Ne dorim ca experienta ta alaturi de noi sa fie una lipsita de dificultati. Daca insa ceva nu functioneaza sau ai vreo recomandare pentru noi, iti stam la dispozitie.
P.S.: 🍷 Don`t drink and type...