Sunt prizonier voluntar în Galaţi, cu evadări ocazionale, din 1979. Absolvent de Filosofie, ulterior de Drept. Publicat în reviste culturale (Dominus, Dilema veche) şi de Filosofie (Eidos, Analele UDJG). În lumea vinului din 2009, autor al blogului tematic Lucruribune.blogspot.com, unul dintre cele mai vechi, mai bune şi modeste din patria noastră, deşi azi răsuflă mai greu, articole publicate în print şi online în Vinul.ro, Millesime, Somelierul etc. O pagină săptămânală în cotidianul local Viaţa Liberă (2014-2015), apariţii în media tv, radio, influencer de rit vechi pe Facebook şi alte locuri iluzorii, cilibiu, iar printre alte calităţi, soţ, tată şi alte ipostaze prozaice.
Daca esti aici, stim deja ca iti plac vinurile bune.
Vrei sa povestesti pe site despre pasiunea ta?
Chiar daca denumirea vinului ma pune in serioasa incurcatura, pentru ca a aplica analize senzoriale asupra unei abstractiuni este o mare problema, trecand peste aceste scupule glumete as zice ca acest Abstract rosu este un vin foarte serios, produs de Crama Trantu din DOC Murfatlar. Este un Cabernet sauvignon, Merlot si Feteasca neagra, 14.5, 2017. Este concentrat si puternic, cu arome complexe, de fructe negre si derivate lemnoase. Poate e un pic cam mult baric pentru unele gusturi mai puritane, insa dedesubt e ceva galgaitor, salbatic, care ma face sa cred ca in blend este si vin care n-a vazut lemnul. (Err, later edit dupa feedbackul de pe instagram: pare-se ca 20% din vin, anume partea de Merlot a fost maturata doar in inox) Oricum, in timp toate acestea s-ar putea impreuna intru mai bine. Frumoasa surpriza, sincer. Cred ca e cel mai bun (in termeni de puncte "generaliste") vin de Murfatlar incercat de mine in ultimii ani.
Chiar daca denumirea vinului ma pune in serioasa incurcatura, pentru ca a aplica analize senzoriale asupra unei abstractiuni este o mare problema, trecand peste aceste scupule glumete as zice ca acest Abstract rosu este un vin foarte serios, produs de Crama Trantu din DOC Murfatlar. Este un Cabernet sauvignon, Merlot si Feteasca neagra, 14.5, 2017. Este concentrat si puternic, cu arome complexe, de fructe negre si derivate lemnoase. Poate e un pic cam mult baric pentru unele gusturi mai puritane, insa dedesubt e ceva galgaitor, salbatic, care ma face sa cred ca in blend este si vin care n-a vazut lemnul. (Err, later edit dupa feedbackul de pe instagram: pare-se ca 20% din vin, anume partea de Merlot a fost maturata doar in inox) Oricum, in timp toate acestea s-ar putea impreuna intru mai bine. Frumoasa surpriza, sincer. Cred ca e cel mai bun (in termeni de puncte "generaliste") vin de Murfatlar incercat de mine in ultimii ani.
Iata ca sfintii au ajuns in 2017. De-a lungul anilor, anii de recolta de sub acesta onomastica eticheta s-au schimbat. Insa, fiecare a propus un vin rosu, sec, jovial, cum sta bine contextului, fara insa a lipsi o minima eleganta sau chiar potential de evolutie. E cazul si acum. Desi vinul se prezinta acum rosu-rubiniu cu reflexii purpurii, cu arome mustoase de fructe rosii si negre (afine&coacaze, prune), mici picanterii bine alese(vanilie, cuisoare e prea mult, asa ca va propun tinte), gust suculent, dulce acrisor, cu taninuri prezente, dar amabile, dulci, si remanenta decenta in profil fructat-picant, pana la urma sunt convins ca isi va pastra potentialul de evolutie.
Iata un vin pe care cei de la Vinarte l-au crescut pentru noi 20 de ani. Cu ani in urma am comparat editia 2006 cu The Unforgiven, filmul lui Clint Eastwood. Ei bine, 1999 este Gran Torino. Ani in plus, mai ruginit pe la colturi, insa tot poate sa armeze shotgunul si sa zica gajait dar convingator "get off my lawn". Culoare matura, insa fara ingrijorari, arome de tutun, mina de creion, cutie de lemn si padure de toamna. Gustul e rotunjit de timp la perfectie, cu finete si curgere lina, insa cu suficienta vigoare ramasa cat sa nu para moale sau teribil de liniar. Frumoasa surpriza! Un sfat: nu-l decantati sau aerati peste masura. Just pop&pour.
Iata un vin pe care cei de la Vinarte l-au crescut pentru noi 20 de ani. Cu ani in urma am comparat editia 2006 cu The Unforgiven, filmul lui Clint Eastwood. Ei bine, 1999 este Gran Torino. Ani in plus, mai ruginit pe la colturi, insa tot poate sa armeze shotgunul si sa zica gajait dar convingator "get off my lawn". Culoare matura, insa fara ingrijorari, arome de tutun, mina de creion, cutie de lemn si padure de toamna. Gustul e rotunjit de timp la perfectie, cu finete si curgere lina, insa cu suficienta vigoare ramasa cat sa nu para moale sau teribil de liniar. Frumoasa surpriza! Un sfat: nu-l decantati sau aerati peste masura. Just pop&pour.
Iata un vin pe care cei de la Vinarte l-au crescut pentru noi 20 de ani. Cu ani in urma am comparat editia 2006 cu The Unforgiven, filmul lui Clint Eastwood. Ei bine, 1999 este Gran Torino. Ani in plus, mai ruginit pe la colturi, insa tot poate sa armeze shotgunul si sa zica gajait dar convingator "get off my lawn". Culoare matura, insa fara ingrijorari, arome de tutun, mina de creion, cutie de lemn si padure de toamna. Gustul e rotunjit de timp la perfectie, cu finete si curgere lina, insa cu suficienta vigoare ramasa cat sa nu para moale sau teribil de liniar. Frumoasa surpriza! Un sfat: nu-l decantati sau aerati peste masura. Just pop&pour.
Iata un vin pe care cei de la Vinarte l-au crescut pentru noi 20 de ani. Cu ani in urma am comparat editia 2006 cu The Unforgiven, filmul lui Clint Eastwood. Ei bine, 1999 este Gran Torino. Ani in plus, mai ruginit pe la colturi, insa tot poate sa armeze shotgunul si sa zica gajait dar convingator "get off my lawn". Culoare matura, insa fara ingrijorari, arome de tutun, mina de creion, cutie de lemn si padure de toamna. Gustul e rotunjit de timp la perfectie, cu finete si curgere lina, insa cu suficienta vigoare ramasa cat sa nu para moale sau teribil de liniar. Frumoasa surpriza! Un sfat: nu-l decantati sau aerati peste masura. Just pop&pour.
Iata un vin pe care cei de la Vinarte l-au crescut pentru noi 20 de ani. Cu ani in urma am comparat editia 2006 cu The Unforgiven, filmul lui Clint Eastwood. Ei bine, 1999 este Gran Torino. Ani in plus, mai ruginit pe la colturi, insa tot poate sa armeze shotgunul si sa zica gajait dar convingator "get off my lawn". Culoare matura, insa fara ingrijorari, arome de tutun, mina de creion, cutie de lemn si padure de toamna. Gustul e rotunjit de timp la perfectie, cu finete si curgere lina, insa cu suficienta vigoare ramasa cat sa nu para moale sau teribil de liniar. Frumoasa surpriza! Un sfat: nu-l decantati sau aerati peste masura. Just pop&pour.
Iata un vin pe care cei de la Vinarte l-au crescut pentru noi 20 de ani. Cu ani in urma am comparat editia 2006 cu The Unforgiven, filmul lui Clint Eastwood. Ei bine, 1999 este Gran Torino. Ani in plus, mai ruginit pe la colturi, insa tot poate sa armeze shotgunul si sa zica gajait dar convingator "get off my lawn". Culoare matura, insa fara ingrijorari, arome de tutun, mina de creion, cutie de lemn si padure de toamna. Gustul e rotunjit de timp la perfectie, cu finete si curgere lina, insa cu suficienta vigoare ramasa cat sa nu para moale sau teribil de liniar. Frumoasa surpriza! Un sfat: nu-l decantati sau aerati peste masura. Just pop&pour.
Exista pe lumea asta cateva etichete de buget moderat cu care nu poti da gres. An de an livreaza satisfactie. Nu stiu cum reusesc, dar cred ca e dificil sa reproduci cam acelasi profil an de an dar sa faci ceva si cu un minim potential de pastrare, astfel incat consumatorul sa nu se preocupe prea mult cu detalii gen an de recolta, conditii climaterice etc. Insa cumva oamenii astia reusesc! 2015, an foarte bun in Rioja si mai ales in Rioja Alta, de unde provin strugurii, propune un profil mai modern, cu fructul in prim plan, dar si nuante de maturare in baric. Aromele joaca in zona fructelor rosii si a condimentelor de patiserie. Viu pe palat, destul de vanjos, cu taninuri prezente dar bine crescute. Bun pentru fripturi, gratare, pinchos carnoase. Cred ca are potential sa devina chiar mai rafinat, dupa unul-doi ani de pastrare corespunzatoare.
Enira cel mic este un vin carnos, cu bogatie aromatica fructata, cu arome de cireasa neagra, prune si fructe rosii, usor naravas, dar indicand ca e de familie buna. De baut cu pastrame si alte bucuriile carnoase.
Acest Cabernet sauvignon de Dealu Mare se infatiseaza ochiului intr-o roba rosu-amarant. Scuze, puteam sa zic rosu-rubiniu sau chiar bordo ori rosu-purpuriu, insa fac cu fiica-mea un training de largire a spectrului coloristic. Adica ea ma invata care-una si alta :) Are arome de ardei verde si de fructe rosii, un gust mustos, usor curgator insa fara a duce lipsa de taninuri, care sunt (spre linistirea papilelor) din soiul dulce. Remanenta medie, usor picanta. Acuma, ma tot intreb ce-i cu zanele astea. Daca la zana verde (vinul alb al cramei) puteam sa-i scot din sinapse pe Byron, Verlaine, Rimbaud si toata gasca, la zana purpurie n-ar fi de zis decat ca sunt unii in America care vand praf de zane- purpuriu- la doar 14 dolari sticluta. Aparent induce emotie, dar si putere, creativitate si ambitie. Ma rog, nu stiu daca la asta s-au gandit si cei de la Domeniul Muntean, insa am o banuiala ca nu e pe departe.
Ne dorim ca experienta ta alaturi de noi sa fie una lipsita de dificultati. Daca insa ceva nu functioneaza sau ai vreo recomandare pentru noi, iti stam la dispozitie.
P.S.: 🍷 Don`t drink and type...