Jurnalist de profesie, cochetez cu vinurile de prin copilărie, de când am fost „uns” paharnic al familiei, în sensul că eu dădeam verdictul final în cazul vinului ce urma a fi achiziţionat pentru petrecerea ce urma să se întâmple. Pasiunea latentă a erupt prin 2006, când am gustat un vin purtând semnătura lui Mariano Garcia, oenologul care a scris istorie pentru Vega Sicilia. Am început să caut, să citesc, să descopăr, am creat un prim blog – Vin din Presă – iar din 2010 am intrat cu arme şi bagaje în echipa Vinul.Ro, spre imensa invidie a prietenilor, supăraţi că ei dau bani pe băutură în timp ce eu „primesc bani ca să beau”. Până în 2017, când am părăsit Vinul.Ro, am devenit globetrotter pe cărările vinului, jurat în concursuri internaţionale, printre care Concours Mondial de Bruxelles, Balkans International Wine Competition, Vinarium – IWCB sau Thessaloniki WSIC şi mult mai îndrăgostit de vin şi de oamenii din jurul lui. Actualmente sunt implicat în diferite proiecte, cu accent pe cel personal – Wine People - un blog pe care doar ancestrala-mi lene îl împiedică să fie mai frumos, mai puternic şi mai inteligent. Aaa, şi să nu uit... Din 2019 am devenit şi autor de carte: “Oamenii Vinului”.
Parte din echipa de degustători români care a devenit campioană mondială la cea de-a XI-a ediţie a „Campionatului Mondial de Degustare în Orb” - octombrie 2023.
Daca esti aici, stim deja ca iti plac vinurile bune.
Vrei sa povestesti pe site despre pasiunea ta?
N-ai cum sa nu apreciezi vinul acesta. Chiar si acum, cand face primii pasi in viata. Da, primii pasi, pentru ca Navicella 2018 abia incepe sa arate ce poate. Prospetimea si eleganta Pinot Noir-ului sunt si mai bine puse in valoare prin plusul de structura si de complexitate cu care contribuie Cabernet Sauvignonul. Aciditatea e vie, corpul, fin, iar structura mladioasa a vinului sustine perfect arome complexe de fructe rosii si negre, notele de frunze uscate, ciuperci si condimente. Gustul ramane in nota prospetimii, taninurile, inca usor rebele, asigura un final lung si suculent, in care fructele lasa loc unor frumoase note tonice, cu cafea si vegetale in prim-plan. In concluzie, Navicella este un vin pe care il poti bea cu mare placere si astazi, dar cred ca peste vreo patru anisori va oferi mult mai multe.
De la inceput trebuie spus ca avem in fata un vin tanar. Adica va trebui sa ne asteptam la cateva taninuri mai zburdalnice, la niste senzatii vegetale mai intense. Totodata, insa, va trebui sa ne gandim la prospetime si, dat fiind anul de recolta, la un extract sec iesit din comun. Ei bine, vinul le are pe toate. Dar mai puncteaza si cu un echilibru surprinzator pentru varsta lui. Mai are nevoie de cativa ani sa ajunga la eleganta, dar exista premise sa credem ca o va face. Sigur, poate fi consumat si acum, mai ales de cei carora le plac vinurile fructate, suculente si putin agresive. Ofera din belsug note de visina, pruna inca necoapta si fructe de padure, dar vine si cu tuse de ciocolata si hidrocarbura. O aerisire de o ora il va ajuta in exprimare. Taninurile vor fi mai rotunde, textura va mai scapa de asperitati, iar ciocolata va fi mai fina. Luati macar doua sticle, ca sa vedeti ce este si ce va fi!
Atentiune, atentiune!!! Nu faceti greseala sa amanati intalnirea cu acest vin pe motiv ca ar fi prea tanar!!! Ok, e tanar, dar este un tanar binecrescut, deja manierat, cu o exprimare complexa si eleganta. Un Cabernet de zona rece, cu un corp mediu spre light, cu o aciditate vibranta, cu arome puternice de fructe proaspete, zemoase, in care ciresele negre si coacazele se lupta pentru intaietate. Insa aceasta lupta nu impiedica aparitia diafanelor note de cacao, de piper si nucsoara, precum si a tuselor vegetale, specifice acestui soi. Tineretea se simte si in gustul suav, vesel, extrem de suculent. Pentru ca alcoolul prietenos, de numai 12,9%, si corpul diafan, mladios, nu reusesc deocamdata sa stavileasca exuberanta aciditatii de visina necoapta, care potenteaza tusele vegetale, de ardei gras si iarba, care domina finalul. Tuse pe care, personal, le gasesc delcioase.
Aceeasi Marie, cu alta palarie...adica daca ati incercat, din aceeasi gama, Sfintii Constantin si Elena si v-a placut, ei bine, nici acesta n-o sa va dezamageasca. Aceleasi visine, aceleasi fructe negre, tuse de cafea, de condiment si niste atingeri vegetale datorate, cred eu, mai mult unui an nu tocmai bun pentru soiurile negre. Fara un extract deosebit si, pe cale de consecinta, fara vreo amplitudine de tinut minte, vinul are atuurile sale, mai ales intr-o seara mai racoroasa de august, pentru ca e sprintar, usor de baut si, mai ales, usor de inteles. Sigur ca, in finalul mediu, senzatia vegetala este usor amplificata de taninuri insuficient coapte, insa nota aceata tonica parca te determina sa mai ceri un pahar. Pe scurt, un vin curat, un vin cinstit, care nu vrea cu tot dinadinsul sa iasa in evidenta, dar nici sa te lase indiferent.
Abruzzo. Pamant binecuvantat. Daca nu stiati, aici e locul de unde provin cele mai elegante uleiuri de masline ale Italiei. Dar si unele dintre cele mai frumoase vinuri. Sigur, multi stiu deja despre Montepulciano d’Abruzzo, soi care scrie deja o frumoasa istorie pe meleagurile romanesti, insa mie imi place parca mai mult acest Pecorino, soi care, la inceputul secolului trecut, era in prag de extinctie, dar care acum ocupa peste 300 de hectare printre viile Italiei. Si imi place pentru ca ofera vinuri cu personalitate, elegante, cu un continut de alcool prietenos – rar depasesec 13% alc.vol. – si cu evidente tuse minerale. Vinul de astazi, Contesa Pecorino Abruzzo DOC, nu face exceptie. Dens, echilibrat, cu aciditate vie, cu mineralitatea caracteristica viilor crescute pe soluri argiloase, acest Pecorino ofera satisfactie. Deloc agresiv, cu parfumuri predominant florale, dar si cu atingeri de citrice si condiment, vinul are un final suficient de lung si de proaspat incat sa te faca sa mai ceri un pahar... Apoi, inca o sticla. Si mai are ceva. Potential de invechire. Acum e frumos, dar parca notele citrice din final par usor nedomolite. Mai prin primavara cred ca va oferi mai mult.
Va era dor de-un spumant fresh, echilibrat, numai bun de baut pe arsita? Aveti ocazia sa va indepliniti dorinta. Pentru ca acest Saumur mousseux, realizat in principal din Chenin blanc - ca doar e Loire, nu altceva -, dar si cu participarea a 10-15% Chardonnay, aduce si prospetime, dar si complexitate, ca orice spumant bine realizat prin metoda traditionala. Parfumuri de mar verde si para, plus ceva note florale, dar si atingeri de briosa si nelipsita lanolina tipica soiului din care a fost realizat se imbina elegant, acidulatia este fina, deloc agresiva, iar finalul, mediu, vine cu senzatii vegetal-minerale, sustinute de o aciditate crocanta. Acum, nu va ganditi la complexitatea si amplitudinea unei Champagne Grand Cru, pentru ca aici fermentatia in sticla daca a depasit 12 luni. Dar este ceea ce trebuie pentru aceste zile toride, in care n-ai chef decat de un spumant bine racit. Enjoy!
Va era dor de-un spumant fresh, echilibrat, numai bun de baut pe arsita? Aveti ocazia sa va indepliniti dorinta. Pentru ca acest Saumur mousseux, realizat in principal din Chenin blanc - ca doar e Loire, nu altceva -, dar si cu participarea a 10-15% Chardonnay, aduce si prospetime, dar si complexitate, ca orice spumant bine realizat prin metoda traditionala. Parfumuri de mar verde si para, plus ceva note florale, dar si atingeri de briosa si nelipsita lanolina tipica soiului din care a fost realizat se imbina elegant, acidulatia este fina, deloc agresiva, iar finalul, mediu, vine cu senzatii vegetal-minerale, sustinute de o aciditate crocanta. Acum, nu va ganditi la complexitatea si amplitudinea unei Champagne Grand Cru, pentru ca aici fermentatia in sticla daca a depasit 12 luni. Dar este ceea ce trebuie pentru aceste zile toride, in care n-ai chef decat de un spumant bine racit. Enjoy!
Ce face romanu’ vara? Deschide un Prosecco. Mai ales daca este pe malul marii sau daca se intalneste cu prietenii insotiti... Eu nu sunt nici la mare, nici cu prietenii, dar nu regret o clipa ca am deschis aceasta sticla in crucea zilei. La 33 de grade - la umbra – e exact ce trebuie. Ba si mai mult decat atat, pentru ca ofera prospetime, echilibru, acidulatie elganta, deloc agresiva si chiar o complexitate aromatica peste medie la numai 11 % alc.vol. M-a suprins cu note de autoliza bine facuta, care, insa, dispar destul de repede, lasand loc aromelor de mar, citrice si unor fine tuse florale. Si cu un gust ferm, constant, bine structurat, racoritor si suficient de lung. Cele 12 grame de zaharuri reziduale ajuta enorm la echilibrul gustativ, inlaturand orice urma de agresivitate a unor greu sesizabile note vegetale. HINT – luati macar trei sticle, primele doua se duc fara sa va dati seama!
In general, vinurile din gama Cupola Sanctis isi merita banii. Sunt vinuri elegante, cu profunzime, cu taninuri deja catifelate, usor de baut. Nu face exceptie nici vinul acesta, care nu se abate de la directia clasica. Un blend tip BDX, din Merlot si Cabernet Sauvignon, in care ai si fructe rosii, si fructe negre, si usoare note vegetale, si cafea si ceva condiment. Ce mai, un vin corect, destul de puternic, cu care nu dai gres. Sigur, mai apar, de la an la an, mici diferente, ca mai exista si recolte dificile. Asa si in cazul de fata, in care, in finalul mediu al vinului, trebuie sa te lupti cu ceva taninuri mai verzi, care amplifica senzatia vegetala. Ce-i drept, nici vinul n-a petrecut prea mult in sticla, fiind imbuteliat anul acesta. Asa ca, pentru ca tot vine caldura, il puteti lua acum, dar v-as recomanda sa-l consumati prin octombrie, cand o fi mai racoare si cand nota vegetala din final se va mai estompa.
Dar ce avem noi aici??? Avem un vin. Rosu. Care vine taman din Toscana. Si care are, conform caietului de sarcini, minim 70% Sangiovese in compozitie. Daca ma intrebati pe mine, as spune ca are mai mult, pentru ca soiul se manifesta plenar in acest vin. Si este si foarte tanar, ceea ce face ca exprimarea lui, mai ales in zona gustativa, sa para usor neprietenoasa. Mai ales pentru neofiti sau pentru fanii dulceturilor ciocolatii din Puglia sau Sicilia. Dar Grati Chianti 2019 este un vin onest. Vine cu parfumuri specifice de fructe rosii – cireasa in principal – cu tuse de piele si ceva pamant reavan de padure prin care se mai ascund si niscaiva bureti, cu intense note vegetale. Ce mai, un Chianti. Structura e buna, corpul mediu mai lasa taninurile inca verzi sa se joace prin curte, aciditatea e vie, de visina necoapta, alcoolul, prietenos. Adica...Chianti. Nu este vinul din care sa-ti faci icoana, dar nici de lepadat nu este. Mai ales daca-l duci langa o pastrama de oaie sau langa niste cotlete de berbecut ceva mai grase.
Vom vorbi azi despre un vin cu o istorie nu foarte lunga, dar care deja a punctat decisiv in preferintele iubitorilor de vin din Romania. Primordial a placut de la inceput, fie ca a fost Chardonnay, fie ca a fost, ca in cazul nostru, Sauvignon Blanc. A placut pentru ca e un vin bun, cu personalitate, cu poveste si cu o semnatura de prestigiu, ce a lui Phillipe Cambie, magicianul de pe Rhone, considerat de Robert Parker, in 2010, cel mai bun enolog al anului. Si inca un amanunt, foarte important...este un vin organic. Vinul nostru este o bucurie. Initial pare timid, etaland fine tuse de citrice, ardei gras si iarba, insa dupa cinci minute explodeaza, oferind cu eleganta buchetele de flori albe si ierburi aromate, cosulete cu pere si caise, borcanele cu miere, ba chiar si o atingere de condiment. Dens, corpolent, cu o nota de onctuozitate, se caracterizeaza printr-un echilibru de invidiat, aciditatea vie fiind tinuta in frau de un extract de vin rosu. Gust elegant, persistent, fara intreruperi, ba chiar cu un crescendo in finalul lung, in care apar intrigante note tonic-picante. Daca i-as reprosa ceva este doar ca a fost aruncat asa tinerel pe piata. Pentru ca, parere personala, il vad mai incantator peste un an.
Vom vorbi azi despre un vin cu o istorie nu foarte lunga, dar care deja a punctat decisiv in preferintele iubitorilor de vin din Romania. Primordial a placut de la inceput, fie ca a fost Chardonnay, fie ca a fost, ca in cazul nostru, Sauvignon Blanc. A placut pentru ca e un vin bun, cu personalitate, cu poveste si cu o semnatura de prestigiu, ce a lui Phillipe Cambie, magicianul de pe Rhone, considerat de Robert Parker, in 2010, cel mai bun enolog al anului. Si inca un amanunt, foarte important...este un vin organic. Vinul nostru este o bucurie. Initial pare timid, etaland fine tuse de citrice, ardei gras si iarba, insa dupa cinci minute explodeaza, oferind cu eleganta buchetele de flori albe si ierburi aromate, cosulete cu pere si caise, borcanele cu miere, ba chiar si o atingere de condiment. Dens, corpolent, cu o nota de onctuozitate, se caracterizeaza printr-un echilibru de invidiat, aciditatea vie fiind tinuta in frau de un extract de vin rosu. Gust elegant, persistent, fara intreruperi, ba chiar cu un crescendo in finalul lung, in care apar intrigante note tonic-picante. Daca i-as reprosa ceva este doar ca a fost aruncat asa tinerel pe piata. Pentru ca, parere personala, il vad mai incantator peste un an.
Ne dorim ca experienta ta alaturi de noi sa fie una lipsita de dificultati. Daca insa ceva nu functioneaza sau ai vreo recomandare pentru noi, iti stam la dispozitie.
P.S.: 🍷 Don`t drink and type...