După mai mult de 30 de ani de băut vinuri şi de lecturi oarecum intense în domeniu, n-am reuşit să ajung decât la o singură concluzie: cu cât descoperi şi afli mai multe, cu atât îţi dai seama cât de puţin, de fapt, ştii. Ca-n orice domeniu, de fapt. Aşa că, dacă mă-ntreabă acum cineva ce-i aia vin, nu pot să răspund, pe scurt, decât atât: o mare bucurie. O bucurie spre care am încercat și încerc să-i aduc şi pe alţii, cu ajutorul ziarelor, revistelor, cărţilor, degustărilor şi, deloc în ultimul rând, prin intermediul site-ului Costachel.ro. Şi fac asta şi pe Unvinpezi.ro, mânat de aceeaşi idee: c-ar fi meschin din partea mea să gust un vin bun şi să mă bucur de el de unul singur, fără să le dau şi altora sugestia. Păi n-ar fi păcat să nu ne bucurăm împreună?
Daca esti aici, stim deja ca iti plac vinurile bune.
Vrei sa povestesti pe site despre pasiunea ta?
Arome sobre si delicate de fructe rosii (afine, agrise) si condimente (lemn? Da, e un pic…) In gust, fructele lasa sfiala deoparte si domina un ansamblu rotund si proaspat, ce emana voiosie. Postgustul, lung si elegant, ofera o amintire de afine si un indemn de a mai lua o gura. Altminteri, cam toate carnurile rosii se vor bucura de intalnirea cu acest vin, asa ca nu stiu de ce tot imi aduc aminte cand il gust de un anumit muschi de vita cu sos de visine...
Olfactiv, suntem intampinati de o simfonie de arome, dar interpretata piano, ca-n lumea veche. Avem si fructe rosii, avem si note condimentate, un strop de ciocolata si inca altele. Gustul vine foarte bine in prelungire, in sensul ca totul e delicat si elegant. Si fructele, si aciditatea, si taninii, si astringenta, un ansamblu foarte bine armonizat pe corpul mai curand lejer. Cumva firesc, postgustul e lung si cam cheama „gura de verificare” (dar aveti grija: foarte bine ascuns, alcoolul e, totusi, 14 %) Cu siguranta, cele mai fine preparate de carne rosie vor fi incantate din cale-afara sa aiba asa insotitor.
Olfactiv ne intampina ansamblul coral, omogen si delicat, al fructelor (agrise), florilor (violete) si condimentelor. Vine apoi gustul, rotund, cu tanini perfect slefuiti. Aciditatea vioaie si placuta astringenta il pot trimite cu succes alaturi de mancaruri mai grasute (a zis cineva sarmale?) Totusi lejeritatea ma face sa vi-l recomand mai curand alaturi de niscaiva lasagna, ori chiar ca insotitor pentru o pizza mai „carnoasa”.
Sa fie clar de la bun inceput: numele e teribil de bine ales. Fiindca avem de-a face cu un cupaj gratios, delicat si jucaus, in care aromele florale si fructate (am zis deja delicate, da?) sunt perfect puse in valoare de prospetimea data de aciditatea optima. Cu inocenta e mai greu (are totusi 13,5% vol. alcool, dar care-s foarte bine integrate). Si daca mai adaug si onctuozitatea specifica Chardonnay-ului, plus notele fine imprimate de baric, cred ca am conturat suficient un vin optim pentru o deschidere eleganta de masa, dar care n-are musai nevoie de mancare pentru a ne inviora ziua si a ne impinge la discutii cu prietenii.
Sa fie clar de la bun inceput: numele e teribil de bine ales. Fiindca avem de-a face cu un cupaj gratios, delicat si jucaus, in care aromele florale si fructate (am zis deja delicate, da?) sunt perfect puse in valoare de prospetimea data de aciditatea optima. Cu inocenta e mai greu (are totusi 13,5% vol. alcool, dar care-s foarte bine integrate). Si daca mai adaug si onctuozitatea specifica Chardonnay-ului, plus notele fine imprimate de baric, cred ca am conturat suficient un vin optim pentru o deschidere eleganta de masa, dar care n-are musai nevoie de mancare pentru a ne inviora ziua si a ne impinge la discutii cu prietenii.
Primele arome care ne intampina sunt cele de fructe rosii, flancate (mai discret) de adieri florale. A doua adulmecare a paharului ne aduce si condimentele lemnului, care continua si in gust (sa ajutam fructele cu o aerisire de vreo jumatate de ora, ziceti? Nu-i rea ideea!). Care gust e destul de rotund si cu o placuta senzatie de catifea oferita de taninii destul de fini. Altminteri, corpul e suficient de lejer si astringenta suficient de pronuntata cat sa ma faca sa vi-l recomand mai curand alaturi de inaripate durdulii, tocaturi si gratare de purcel, italienisme pe baza de sos ragu ori pizze bogate in carne. Va rezulta o convietuire teribil de placuta.
Primele arome care ne intampina sunt cele de fructe rosii, flancate (mai discret) de adieri florale. A doua adulmecare a paharului ne aduce si condimentele lemnului, care continua si in gust (sa ajutam fructele cu o aerisire de vreo jumatate de ora, ziceti? Nu-i rea ideea!). Care gust e destul de rotund si cu o placuta senzatie de catifea oferita de taninii destul de fini. Altminteri, corpul e suficient de lejer si astringenta suficient de pronuntata cat sa ma faca sa vi-l recomand mai curand alaturi de inaripate durdulii, tocaturi si gratare de purcel, italienisme pe baza de sos ragu ori pizze bogate in carne. Va rezulta o convietuire teribil de placuta.
Olfactiv ne intampina arome sobre de fructe rosii, piele si condimente. Gustul e insa mai lejer decat v-ati putea astepta dupa debutul lejer incruntat. E chiar voios, cu tanini fini, o aciditate optima si un foarte elegant cor format din aceleasi fructe. Finalul, punctat de o cireasa neagra timida, e mediu spre lung si, poate si din cauza lejeritatii, cam imbie spre a doua (a treia...) gura. De pe la rata in sus, cam orice carne ori preparat s-ar bucura nespus de intalnirea cu acest vin. Care, da, are dreptate contraeticheta, chiar merita cumparat si pastrat cativa ani.
Despre tehnica Ripasso, promit sa va povestesc alta data (daca simt ca o sa doriti chestia asta), deocamdata ma grabesc sa va spun ca avem de-a face cu un vin tare interesant, care stie sa combine calitatile prospetimii cu cele ale „lucraturii”. Adica, un exemplu, primul nas e vioi, cu visine soliste si fructe de padure „backing vocals”, dar al doilea ne dezvaluie adierile complexe din zona lemnului. Gustul e placut, suplu si proaspat (prima gura), dar devine capitos, rotund si dornic de invechire in cea de-a doua. Postgustul ne intoarce la visine, dar ne aduce aminte ca vinul asta are, totusi, 14.5% alcool, asa ca incepe sa planga dupa mancare. Carnuri rosii, desigur, zdravene (pot fi si un pic grasute), care sa se lupte cu succes cu Valpolicella noastra, o mica fiara deghizata in fata prietenoasă din vecini. Bun si interesant vin, ce mai la deal, la vale!
Despre tehnica Ripasso, promit sa va povestesc alta data (daca simt ca o sa doriti chestia asta), deocamdata ma grabesc sa va spun ca avem de-a face cu un vin tare interesant, care stie sa combine calitatile prospetimii cu cele ale „lucraturii”. Adica, un exemplu, primul nas e vioi, cu visine soliste si fructe de padure „backing vocals”, dar al doilea ne dezvaluie adierile complexe din zona lemnului. Gustul e placut, suplu si proaspat (prima gura), dar devine capitos, rotund si dornic de invechire in cea de-a doua. Postgustul ne intoarce la visine, dar ne aduce aminte ca vinul asta are, totusi, 14.5% alcool, asa ca incepe sa planga dupa mancare. Carnuri rosii, desigur, zdravene (pot fi si un pic grasute), care sa se lupte cu succes cu Valpolicella noastra, o mica fiara deghizata in fata prietenoasă din vecini. Bun si interesant vin, ce mai la deal, la vale!
Despre tehnica Ripasso, promit sa va povestesc alta data (daca simt ca o sa doriti chestia asta), deocamdata ma grabesc sa va spun ca avem de-a face cu un vin tare interesant, care stie sa combine calitatile prospetimii cu cele ale „lucraturii”. Adica, un exemplu, primul nas e vioi, cu visine soliste si fructe de padure „backing vocals”, dar al doilea ne dezvaluie adierile complexe din zona lemnului. Gustul e placut, suplu si proaspat (prima gura), dar devine capitos, rotund si dornic de invechire in cea de-a doua. Postgustul ne intoarce la visine, dar ne aduce aminte ca vinul asta are, totusi, 14.5% alcool, asa ca incepe sa planga dupa mancare. Carnuri rosii, desigur, zdravene (pot fi si un pic grasute), care sa se lupte cu succes cu Valpolicella noastra, o mica fiara deghizata in fata prietenoasă din vecini. Bun si interesant vin, ce mai la deal, la vale!
Despre tehnica Ripasso, promit sa va povestesc alta data (daca simt ca o sa doriti chestia asta), deocamdata ma grabesc sa va spun ca avem de-a face cu un vin tare interesant, care stie sa combine calitatile prospetimii cu cele ale „lucraturii”. Adica, un exemplu, primul nas e vioi, cu visine soliste si fructe de padure „backing vocals”, dar al doilea ne dezvaluie adierile complexe din zona lemnului. Gustul e placut, suplu si proaspat (prima gura), dar devine capitos, rotund si dornic de invechire in cea de-a doua. Postgustul ne intoarce la visine, dar ne aduce aminte ca vinul asta are, totusi, 14.5% alcool, asa ca incepe sa planga dupa mancare. Carnuri rosii, desigur, zdravene (pot fi si un pic grasute), care sa se lupte cu succes cu Valpolicella noastra, o mica fiara deghizata in fata prietenoasă din vecini. Bun si interesant vin, ce mai la deal, la vale!
Ne dorim ca experienta ta alaturi de noi sa fie una lipsita de dificultati. Daca insa ceva nu functioneaza sau ai vreo recomandare pentru noi, iti stam la dispozitie.
P.S.: 🍷 Don`t drink and type...