Radu Rizea
M-am întâlnit cu vinul la începutul anilor 2000, la o degustare. Pe vremea aceea, să primeşti vin gratis într-o cârciumă ţinea mai degrabă de SF decât de vreo acţiune de promovare de zi cu zi, a oricărui producător cu capul pe umeri, din ziua de azi. Ştiu că am rămas cu gura căscată pe tot parcursul degustării, copleşit de revelarea unui univers paralel, care existase prin preajma mea dintotdeauna, dar pe care nu-l zărisem nici măcar din greşeală (văzusem câteva emisiuni de-ale lui Radu Anton Roman dar… cam atât). Ca şi cum ai intra în dulapul bunicii şi te-ai trezi într-o Narnia plină de butoaie şi podgorii. La sfârşitul degustării eram mai mult nervos decât entuziasmat, şi asta pentru că nu înţelegeam cum poate exista o lume atât de mare, de complexă şi de la îndemână, pe care să fi ignorat-o atâta vreme. Iar când am înţeles că nasul mă va sprijini în acest demers şi, mai târziu, când am descoperit munca şi dragostea din spatele fiecărei sticle (ştiu, sună a clişeu, dar nu e!), am ştiut că drumul meu nu se mai poate despărţi de drumul vinului vreodată.
Daca esti aici, stim deja ca iti plac vinurile bune.
Vrei sa povestesti pe site despre pasiunea ta?
Recenziile expertului Radu Rizea
-
CHATEAU DE MALIGNY CHABLIS PREMIER CRU 2018-Jean Durup Pere & Fils
Cu 205 de hectare (dintre care 35 Premier Cru), raspandite in 11 dintre cele 17 comune ale Chablis-ului, domeniul Jean Durup Pere et Fils este cel mai mare din regiune. Povestea spune ca, dupa filoxera, multe vii au fost abandonate, ba chiar si fondatorul (tatal lui Jean Paul, actualul „tata” de pe eticheta) era cat pe ce sa vanda cele doua hectare ale familiei. Din fericire, in loc sa vanda, s-a apucat de cumparat, si astfel s-a ajuns la domeniul de astazi. Un vin care, desi are ceva rotunjimi, sau macar o textura sesizabila, nu are cremozitatea chardonnay-urilor maturate in butoaie de stejar. Are, in schimb, un echilibru fantastic intre notele de fructe albe si exotice, pe de o parte, si o aciditate citrica, intarita de senzatii minerale. Perfect pentru zile de vara, bun de gastroniomie sau de savurat pur si simplu.
-
NANI RIZZI VALDOBBIADENE DOCG EXTRA DRY-Nani Rizzi
Acesta este "fratele" un pic mai mare al unui prosecco prezentat aici cu aproximativ o luna in urma, dar deosebirea dintre cele doua este sensibila. Le despart cateva (nu multe) grame de zahar, dar si nuante importante - desi nu este mult mai scump, spumantul de azi este semnificativ mai cremos, mai fin, cu arome mai intense si mai generoase. Piersici de compot, mere dulci, zemoase, si nuante de patiserie fina, totul intr-un ansamblu echilibrat si elegant. Spumant de seductie, care necesita un partener de partea cealalta a mesei.
-
NEGRU DE DRAGASANI 2017-Vitis Metamorfosis
Nu o fi Negrul de Dragasani vreun "portdrapel" al soiurilor romanesti dar, sincer vorbind, tare mi se pare ca uneori are de spus mai mult despre Romania si despre romani decat Feteasca neagra. Asa, un pic (mai mult, chiar) rustic, dar slefuit si coerent, un taran curat si ager, pe cale sa termine facultatea de filosofie... Iar cel de la Via Marchizului, de cativa ani incoace, este tot mai jucaus, mai nuantat si mai convingator. Cand crezi ca ai dat de o banala duda supracoapta, cazuta din copac, aromele te muta catre mure proaspete. Cand crezi ca ai dat de lemn uscat, e de fapt o nuanta de ciocolata care il acopera, unde ai impresia ca e ceva, o nota de fiert, de ars - gasesti de fapt ceva smochine, curmale sau alte uscaciuni. Frumos si de perspectiva, chiar daca acum inca se zbate in chinul adolescentin de a nu putea formula exact tot ce-i trece prin gand.
-
ALIRA TRIBUN 2016-WineRo
Cupajul de tip Bordeaux al Romaniei - Feteasca negra, Merlot si Cabernet Sauvignon - desi culoarea spune ca avem de-a face cu mai multa Feteasca neagra. Tinerel si tineresc - aceasta este impresia initiala. O joaca aromatica intre fructe rosii si condimente, cu ceva sub-tonuri pamantoase. Gustul este dominat de fruct (cirese, ceva capsuna supramaturata, zmeura), condimentele facandu-si prezenta mai spre final, alaturi de ceva note vagi de spuma de espresso si paine prajita. Bun pentru gratare si mancaruri usor picante.
-
ALIRA TRIBUN 2018-Alira
Cupajul de tip Bordeaux al Romaniei - Feteasca negra, Merlot si Cabernet Sauvignon - desi culoarea spune ca avem de-a face cu mai multa Feteasca neagra. Tinerel si tineresc - aceasta este impresia initiala. O joaca aromatica intre fructe rosii si condimente, cu ceva sub-tonuri pamantoase. Gustul este dominat de fruct (cirese, ceva capsuna supramaturata, zmeura), condimentele facandu-si prezenta mai spre final, alaturi de ceva note vagi de spuma de espresso si paine prajita. Bun pentru gratare si mancaruri usor picante.
-
ALIRA TRIBUN 2019-Alira
Cupajul de tip Bordeaux al Romaniei - Feteasca negra, Merlot si Cabernet Sauvignon - desi culoarea spune ca avem de-a face cu mai multa Feteasca neagra. Tinerel si tineresc - aceasta este impresia initiala. O joaca aromatica intre fructe rosii si condimente, cu ceva sub-tonuri pamantoase. Gustul este dominat de fruct (cirese, ceva capsuna supramaturata, zmeura), condimentele facandu-si prezenta mai spre final, alaturi de ceva note vagi de spuma de espresso si paine prajita. Bun pentru gratare si mancaruri usor picante.
-
CHATEAU MONTUS MADIRAN 2014-Brumont
Mai putin cunoscut pe meleagurile noastre, Alain Brumont este unul dintre cei mai respectati producatori de vin din sud-vestul Frantei, unde si-a inceput activitatea in urma cu 30 de ani. Un soi de influencer, daca vreti, insa unul de nisa, cu pofte si expresii pur gascone. Ca o consecinta a gusturilor sale, din cele 430 de hectare pastorite s-au nascut vinuri care au „reperat” onoarea pierduta a Madiran-ului si i-au atras porecla de „Petrus-ul din Sud-Vest”. In stilul mentionat, avem de-a face cu un vin produs din mult Tannat si putin Cabernet, foarte concentrat si intens, intunecat chiar. Nuante de mure si coacaze, absint, carbune, taninuri cat sa sature o saptamana de iarna (frumoase, ce-i drept, dar grele) si o aciditate care ne spune ca vinul este inca la inceput de drum. Asa ca luati si pentru rezervele din pivnita caci, vorba ceea, winter is coming...
-
LA ATALAYA DEL CAMINO 2015-Ganacha Tintorera
Un vin neasteptat, mai ales daca te lasi pacalit de nume si iti inchipui ca exista vreo legatura intre Garnacha Tintoterra si Grenache, ba mai apoi vezi si Monastrell (Mourvedre) si te gandesti ca o fi vreun GSM fara Syrah... Garnacha Tintoterra este, de fapt, Alicante Bouschet, un soi tinctorial despre care, daca nu ma insala memoria (un pic ciuruita...) era folosit in asamblaje intr-un procent de maxim 10%, avand predominant rolul de a colora. Va veti confrunta cu un vin care, la prima vedere, are o nota puternica de vin de buturuga, de zaibar, de salbaticie, si abia dupa ceva vreme, aerisire si plimbari intrebatoare pe cerul gurii incepe sa-si dezvaluie structura. Și incepem sa bifam. Taninuri? Are. Aciditate? Destula. Complexitate? Hm, initial nu, dar devine rapid, cu ciocolata, spuma de espresso, fructe negre (o tona!), contimente, tabac... Insa ceva imi spune ca este un vin facut cu macerare carbonica, avand si o groaza de tonuri (must, boasca) specifice acestui procedeu. Producatorul nu mentioneaza insa nimic despre asta, asa ca doar presupun. Per total, un SPECTACOL. Recomandat mai ales experimentatilor si celor care vor o versiune intelectuala de „vinu' lu' bunicu'”.
-
NANI RIZZI PROSECCO DOC EXTRA DRY-Nani Rizzi
Desi legea, mai nou, permite si implicarea altor struguri decat traditionalii Glera in productia de prosecco, cel de fata este un “pur” 100%. O alegere buna, as zice, pentru ca vinul a iesit exact cum trebuie - cu fructe bine scoase in evidenta - mere dulci, zemoase, tonuri de caisa / piersica, invelite intr-un strat fin de drojdii calde, de patiserie fina. Racoritor, bun de sete, de ciocnit cu un prieten sau vreun amor, de dimineata pana seara...
-
CHATEAU LA CROIX POMEROL 2015-Joseph Janoueix
Cand esti furnizor al palatului Elysee, al Senatului Frantei si al nemuritorului Matignon, e greu sa-ti puna cineva la indoiala calitatea vinului. Cum ar veni, fara nicio surpriza, La Croix de Pomerole 2015, venit de la nepronunatabila famile Janoueix, este unul dintre vinurile remarcabile ale regiunii din care se revendica. Un pic prea tanar si, probabil, mai potrivit colectiei decat consmului curent, are taninuri inca active si o aciditate inselatoare, dar prezenta si, pe de alta parte, garantie a urmatorilor ani de viata. Nuante de flori uscate in prim plan, urmate de fructe rosii, proaspat, elegant. Mai zic producatorii (pe care, de aceasta data, nu avem de ce sa nu-i credem) - „produs al unui an exceptional” (după un interval mai degraba trist, intre 2012 și 2014). De baut, de tinut... o defizie grea, mai ales ca s-a racorit afara...
-
ALIRA SAUVIGNON BLANC 2018-Alira
Cu aceeasi intensitate ca in editiile precedente, doar ca parca mai floral-ierbos, cu ceva note citrice si, la incalzire peste normele permise, un pic verde. Mai putin soc, mai putin salcam, deloc pipi de pisica, spre marea mea usurare. Gustativ, din nou un pic diferit, cu o aciditate mai putin agresiva, mai potrivita consumului din aceasta vara, in loc sa stea “la linistit” cateva luni. Curge bine pe gat, cu fructe albe si nuante tropicale (ceva mango, parca), final suficient de lung si de vesel. Per total, un vin “de maiada”. Adica “mai ada, baiete, o sticla!”.
-
DEHESA LA GRANJA 2013-Alejandro Fernandez - Pesquera
Comercianti de vinuri din 1975, producatori de vinuri din 1990 - un brand ridicat din multa munca a unei familii (Fernandez Rivera) si din sansa unor critici favorabile (a se citi "ale lui Robert Parker"), pe la mijlocul anilor '80... Este un vin mai degraba pentru wine-geeks, care nu au multe intalniri programate cu vinurile din Castilla-Leon, fie de teama reputatiei nu foarte bune a zonei (care include si areale de mare performanta), fie din cauza unor amintiri neplacute din marele retail. Nu este cazul cu acest vin suculent, bazat pe (sau 100%?) Tempranillo, care ofera tot ce se asteapta de la un vin tinut doi ani prin butoaie si inca un an in sticla, inainte de a i se da drumul prin lume. Nas de fructe negre, gust dominat de fructe de padure rosii, bine punctat de note balsamice, postgust marcat subtil de maturarea in lemn, inca dominat de fruct si bine echilibrat de aciditate. Taninuri practic topite, care fac vinul sa alunece degraba pe gat... Bun. Bun-bun.