Radu Rizea
M-am întâlnit cu vinul la începutul anilor 2000, la o degustare. Pe vremea aceea, să primeşti vin gratis într-o cârciumă ţinea mai degrabă de SF decât de vreo acţiune de promovare de zi cu zi, a oricărui producător cu capul pe umeri, din ziua de azi. Ştiu că am rămas cu gura căscată pe tot parcursul degustării, copleşit de revelarea unui univers paralel, care existase prin preajma mea dintotdeauna, dar pe care nu-l zărisem nici măcar din greşeală (văzusem câteva emisiuni de-ale lui Radu Anton Roman dar… cam atât). Ca şi cum ai intra în dulapul bunicii şi te-ai trezi într-o Narnia plină de butoaie şi podgorii. La sfârşitul degustării eram mai mult nervos decât entuziasmat, şi asta pentru că nu înţelegeam cum poate exista o lume atât de mare, de complexă şi de la îndemână, pe care să fi ignorat-o atâta vreme. Iar când am înţeles că nasul mă va sprijini în acest demers şi, mai târziu, când am descoperit munca şi dragostea din spatele fiecărei sticle (ştiu, sună a clişeu, dar nu e!), am ştiut că drumul meu nu se mai poate despărţi de drumul vinului vreodată.
Daca esti aici, stim deja ca iti plac vinurile bune.
Vrei sa povestesti pe site despre pasiunea ta?
COMENTARIILE LUI Radu Rizea
-
LATE HARVEST 2017-Tarapaca
Evident, nu se apuca nimeni sa faca un asamblaj / cupaj de 40% Sauvignon Blanc, 20% Riesling, 21% Chardonnay, 9% Gewurtztraminer, 9% din necunoscutul Sauvignon Gris si 1% (!!) Viognier fara sa stie ce vrea de la vin. Poate doar sa fie asta structura viei si sa fie vorba despre vreun taran care amesteca toti strugurii, dupa cum a invatat de la dacii lui... Dar, clar nu e cazul. Nu e un vin dulce clasic, mai degraba unul putin sarit de pragul de demidulce, un „cules tarziu” in adevaratul sens al expresiei. Niste fructe albe confiate (caise, piersici), ceva miere sau fagure de miere, dar si multa prospetime.
-
VALDOBBIADENE PROSECCO SUPERIORE BRUT-Val d'Oca
Sa tot fie vreun an de cand am facut cunostinta cu Val d'Oca, prin intermediul unui exotic Uvaggio Storico, dintr-un amestec de Glera si alti struguri locali, despre care am discutat tot aici... Ei bine, astazi avem de-a face cu un Valdobbiadene Prosecco Superiore Brut DOCG, produs 100% din struguri Glera. Sincer vorbind, din nu foarte desele mele experiente cu vinuri spumante din Italia am inteles un singur lucru: ca sunt bune dimineata, la pranz si seara, mai ales vara, si mai ales daca n-ai mare lucru de facut mai tarziu. As putea vorbi mult despre echilibrul dintre notele florale si cele de fruct din aroma, despre perlajul fin, despre cat de jucaus si vesel se aseaza pe papile, cu un post gust racoritor si enervant de curat (la doar 1,8 grame de zahar per litru, nu se simte nimic dulceag). Dar nu este asta este vorba. Vreti sa va simtiti bine? Luati-l, raciti-l si impartiti-l cu cineva! Atat.
-
METAPH 2018-Gramma
Un rose despre care nu ai avea prea multe de spus, dupa ce arunci un ochi pe fereastra. Este, pur si simlplu, unul dintre acele vinuri de vara care, bine racite, devin de nerefuzat. Echilibrat, cu fructe de padure suficient de intense cat sa nu fie obositoare, aciditate placuta, taninuri cam inexistente si postgust destul de lung pentru un rose. Reconfortant. Dupa ce se mai incalzeste un pic, incepe sa devina sesizabil un oarece zahar rezidual, destul de discret si nederanjant, chiar si pentru puristi. Racorire placuta!
-
METAPH 2018-Gramma
Un rose despre care nu ai avea prea multe de spus, dupa ce arunci un ochi pe fereastra. Este, pur si simlplu, unul dintre acele vinuri de vara care, bine racite, devin de nerefuzat. Echilibrat, cu fructe de padure suficient de intense cat sa nu fie obositoare, aciditate placuta, taninuri cam inexistente si postgust destul de lung pentru un rose. Reconfortant. Dupa ce se mai incalzeste un pic, incepe sa devina sesizabil un oarece zahar rezidual, destul de discret si nederanjant, chiar si pentru puristi. Racorire placuta!
-
CUVEE VISAN ROSE 2018-Gramma
Pot sa zic ca, in comparatie cu vasta majoritate a rose-urilor din Romania, avem de-a face cu un vin care se ia in serios, care vrea sa fure atentia asistentei si sa o convinga de faptul ca un rose este mai mult decat un rosu pierdut. Densitate peste medie, arome destul de intense si integrate, un strop neasteptat de maturitate - acesta ar fi portretul olfactiv. Gustativ, joaca in aceeasi liga a rose-urilor pline de fruct (cirese, fructe rosii de padure), dar finalul il scoate din ecuatia vinurilor moderne. Plin, rotund, promitator si de intretinut sarbatori memorabile.
-
OLD COACH ROAD SAUVIGNON BLANC 2018-Seifried
Nas verde, cu tente minerale, citrice si note tropicale, suculent, plin de viata, si totusi, in gust, mai degraba domol si lin curgator pe gat... Cele cateva luni diferenta intre sezoanele de vinificare din emisfera sudica si cea nordica isi spun, cu adevarat cuvantul! Tineretea este un pic franata de caldura, aciditatea de corpolenta si, desi urla din rarunchi originea sa din Lumea noua, parca imprumuta ceva din dragostea de mancare si de echilibru a europenilor.
-
ALIRA SAUVIGNON BLANC 2018-Alira
Cu aceeasi intensitate ca in editiile precedente, doar ca parca mai floral-ierbos, cu ceva note citrice si, la incalzire peste normele permise, un pic verde. Mai putin soc, mai putin salcam, deloc pipi de pisica, spre marea mea usurare. Gustativ, din nou un pic diferit, cu o aciditate mai putin agresiva, mai potrivita consumului din aceasta vara, in loc sa stea “la linistit” cateva luni. Curge bine pe gat, cu fructe albe si nuante tropicale (ceva mango, parca), final suficient de lung si de vesel. Per total, un vin “de maiada”. Adica “mai ada, baiete, o sticla!”.
-
SOARE ROSE 2018-Vinarte
Un rose potrivit pentru pretentiosii care nu se multumesc cu rose-urile "de plaja" si isi doresc ceva in plus. Nas complex, cu cireșe, fructe exotice, fructe tropicale, ba chiar si niste ierburi aromatice, cu ceva note ușor afumat-picante. Aciditatea este perfect integrata, ceea ce face vinul usor de baut. In gust se regasesc senzatiile olfactive, cu multe fructe rosii, plus ceva caise / fructe albe, la care se adauga un final in care se amesteca un strop de senzatii dulci cu un alt strop de senzatii tonice. Echilibru, ce sa mai!
-
CUVEE PETIT 2017-Crama Avincis
Un mister pluteste inca asupra ideii de Petit Sauvignon. Exista sau nu? E bobul mai mic, are randament mai mic (mai multe pielite si mai putin must) sau e tot Sauvignon Blanc? Eticheta de fata sporeste taina fara sa striveasca vreun pic din corola de minuni, ar zice un ardelean mai poet... Vinul nu este nici un mister insa: e bun! Rotund, catifelat, degraba curgator, cu parfum de livada (fructe albe, frunze uscate) si nuante citrice. Aciditatea este acolo, dar trebuie un pic cautata, facand un pas inapoi din fata rotunjimii care tine prim planul. De baut cu incredere, cu prietenii, cu toate papilele si, dupa umila mea parere, cu o ciulama de pui si ciuperci, mamaliga si fara usturoi.
-
CA’ DI RAJO - PROSECCO TREVISO BRUT-Ca’ di Rajo
Pana la 30-35 de ani, e OK sa consideri ca sambata e minunata daca incepe cu o bere rece. Daca dupa 35 de ani nu ai inlocuit-o cu Prosecco, crede-ma, e cazul s-o faci! Nu ca n-ar fi potrivit si in alte ocazii - la masa, dupa masa, inainte de masa sau in loc de masa... Dar sambata dimineata are cel mai bun gust, cred. Si cel de fata, un pic mai delicat si mai plin de tinerete decat vinurile medii, este tot un Prosecco plin de pofta de viata, cu arome de fructe exotice, ceva urme florale si clasica patiserie fina. Plin de lumina si de relaxare - bulele din pahar tot spun chestii de genul "dolce far niente", "dolce vita"... De ascultat si de baut!
-
INDIVIDO ROSE 2018-Chateau Vartely
Sincer vorbind, raman la parerea ca rose-urile sunt mai mult un potential pierdut al strugurilor care ar fi putut fi mai bine folositi pentru vinuri rosii, fie ele si simple. Realitatea se incapataneaza insa sa-mi dea peste nas, asa ca ma intalnesc tot mai des cu rose-uri cu personalitate, cu ceva complexitate si, in general, la care merita sa revii dupa o vreme. Cel de fata are tot ce-i trebuie unui vin: complex (joaca intre fructe rosii de padure si fructe de livada - mere, pere), aciditate cat sa-i stea bine si sa nu fie plicticos, o lungime a gustului remarcabila si atata eleganta cat sa nu ceara momente speciale, dar sa nu fie nici un simplu vin “de plaja”.
-
ALIRA GRAND VIN MERLOT 2011-WineRo
Recunosc ca, in peisajul recent aglomerat al pietei romanesti, uitasem pentru o clipa de seria de Grand Vin-uri de la Alira. Le-am gustat pe primele, cand au aparut, iar apoi, spre rusinea mea, m-am lasat purtat spre alte zari. Zic asta pentru ca, personal, am o inclinatie catre vinurile extractive, din fructe supracoapte, un pic prea maturate prin butoaie (nu cat sa-i piarda aroma, totusi), iar acest stil are tot mai putini suporteri. Ma bucur deci sa recomand un „vechi prieten” - un Merlot cu semnatura clasica a lui Mark Dworkin. Primul lucru pe care il vezi dupa ce treci de dopul (atentie, dopuri sensibile!) acoperit de ceara este culoarea de vin ajuns la maturitate, cei opt ani de viata fiind corect tradusi in marginea ruginie. Debutul olfactiv este timid si greoi, ca mamutul din Ice Age, care se tot codea sa o curteze pe ultima membra a speciei sale. Insa, dupa o vreme, incep sa se perinde prin pahar fructe uscate (smochine, stafide), urmate de cirese si visine supracoapte, condimente, ciocolata cu lapte, cacao si un iz de frunze uscate. Gustul explodeaza rapid si umple perfect gura, cu mare intensitate si remanenta retronazala. Adica e lung si frumos, cu fructe inca proaspete, zemoase, cu o aciditate buna, care provoaca salivatie. De baut pana nu vine caldura!