Nu mai ştiu exact cum m-am îndrăgostit de vin. Probabil că s-a întâmplat pe o terasă deasupra unui bulevard, observând uimit cum se oglindesc energia şi tumultul oamenilor de dedesubt într-un simplu pahar de Riesling. Mă gândesc deci că a bea un pahar de vin nu e doar o plăcere, ci şi un mijloc de a cunoaşte lumea. Şi nu unul pentru cei leneşi, pentru că vinul bun trezeşte curiozitatea, te face să iubeşti diversitatea, te îndeamnă să călătoreşti. Nu sunt un critic de vin, ci un iubitor al lui - am încercat multe vinuri, le-am privit cu atenţie şi curiozitate şi m-am simţit uneori suficient de curajos încât să scriu despre ele. Mi se pare că cel mai bun lucru pe care-l poţi face când scrii despre vinuri este să le recomanzi pe acelea care te-au transportat, într-un fel sau altul, din locul în care te aflai. Da, cred că mi-am amintit cum am devenit pasionat de vin: am citit undeva o recomandare inspirată.
Daca esti aici, stim deja ca iti plac vinurile bune.
Vrei sa povestesti pe site despre pasiunea ta?
Syrah-ul Coltul Pietrei din 2017 continua in linia deschisa de predecesorii sai, cu arome dulcege de fructe foarte coapte si vanilie, plus usoare note regulamentare de piper si carne maturata. Gustul e dens, carnos, cu tanini abundenti dar bine cizelati si aciditate usor sub medie. Un vin solid, placut, in stilul plin de forta cu care acest producator deja ne-a obisnuit.
La capitolul vinuri usor de baut, cu pret rezonabil, dar totusi serioase si interesante, Spania domina dupa parerea mea clasamentul. Acest Ribera del Duero e un bun exponent al calitatilor sus-amintite si combina cu usurinta aromele dulcege de fruct rosu suculent, bine copt, cu note pamantoase, condimentate, dar si cu o idee de vanilie (baricul in care a petrecut un an se afla la a treia folosire). Gustul e carnos, cu tanini fermi, densi si aciditate buna - ceea ce ar putea sugera si un mic potential de evolutie; a fost de altfel mai expresiv si complex a doua zi. Dar adevarata lui menire nu e invechirea, ci sa bucure acum mesenii, alaturi de bucate pe masura taninilor lui. Daca puteti, dati-i totusi un pic de aer si nu-l lasati sa se incalzeasca prea tare.
Azi ne intalnim cu un Grenache din Sardinia (Cannonau fiind denumirea locala a soiului). Are arome fine de fructe confiate, tabac, scortisoara, plus ceva usor eteric, ca de coaja de portocala. Si gust usor, molatec, fara asperitati. II prinde bine servirea la o temperatura mai scazuta, aciditatea nefiind una foarte ridicata. Un vin placut, intr-o abordare interesanta, usor diferita de ce produce acest soi in valea Rhonului sau Spania.
Orice spumant bun (si tanar) castiga un pic in arome pe masura ce sticla se goleste - sigur, atat timp cat respectiva golire nu se intampla prea rapid. Asa a fost si aici, aromele initiale de fructe zemoase si croissant capatand in timp o foarte interesanta completare condimentata. Gustul mi-a placut in ambele ipostaze: efervescent si proaspat cand am scos dopul, echilibrat, usor dulceag si plin de fructe coapte dupa vreo ora. O Cava buna, in mod sigur mai fructata si expresiva decat media, care ar putea converti destui bautori de Prosecco la ceva mai serios. Merita incercata.
Un vin sicilian foarte fructat, atat cu inflexiuni proaspete cat si confiate, pe un fond salin-mineral. Gustul are consistenta un pic onctuoasa, mijloc savuros, aciditate echilibrata si un final care combina note un pic dulci si acrisoare-amarui. Mi se pare un vin de vara foarte placut, cu arome expresive si o combinatie usor de inteles intre dulceata fructului, textura si prospetime.
Un vin sicilian foarte fructat, atat cu inflexiuni proaspete cat si confiate, pe un fond salin-mineral. Gustul are consistenta un pic onctuoasa, mijloc savuros, aciditate echilibrata si un final care combina note un pic dulci si acrisoare-amarui. Mi se pare un vin de vara foarte placut, cu arome expresive si o combinatie usor de inteles intre dulceata fructului, textura si prospetime.
In ciuda anului cald, a zonei oricum calde si a evidentei maturari in baric, acest Chardonnay din Dealu Mare e bine echilibrat si interesant. In acest moment aromele dominante tin mai putin de zona fructelor - aminteste poate de piersici bine coapte, dar scoate in fata mai degraba tuse de vanilie, unt, piper, ierburi aromatice proaspete, un praf de cacao. Iar gustul are o textura onctuoasa si totusi usoara, cu mijloc intens si forme in relief - lucru care ne arata ca vorbim de un vin bun, cum o face de altfel si aciditatea. Ce sa va mai zic, e un Chardonnay din categoria super-mijlocie, poate semi-grea, care are nevoie de un pic de aer sau timp ca sa se exprime la maxim. Interesant, placut, si as fi curios sa-l mai incerc si peste vreo doi-trei ani.
Una din bucuriile dupa-amiezelor sau diminetilor calde de vara poate fi o cava fructata si racoritoare. Cea de azi marseaza previzibil pe arome de mere verzi si citrice bine coapte, cu notele de autoliza in plan secund. Iar gustul e lejer, echilibrat si tonic-racoritor, cu remanenta buna, de ti-e mai mare dragul sa o tii aproape.
Ca orice Sancerre bun, vinul de azi e o pledoarie despre cat de elegant poate fi Sauvignon-ul Blanc. Fara pisici, transpiratie, fructe exotice exagerate ori alte lucruri de genul asta, ne lasam purtati de arome proaspete: citrice, fructe de soc, agrise, mere verzi. Gustul e texturat, are onctuozitate (nu-l beti prea rece!), un pic de dulceata, alcoolul da si el de stire ca a fost un an foarte cald, dar totul e perfect echilibrat de o aciditate pe masura. Cumva mie mi-a amintit ca geografic Sancerre nu e foarte departe de Chablis. Ce sa mai zic, merita incercat si savurat pe indelete, iar daca v-a placut n-ar fi rau sa incercati si celelalte vinuri ale acestui producator excelent.
Ca orice Sancerre bun, vinul de azi e o pledoarie despre cat de elegant poate fi Sauvignon-ul Blanc. Fara pisici, transpiratie, fructe exotice exagerate ori alte lucruri de genul asta, ne lasam purtati de arome proaspete: citrice, fructe de soc, agrise, mere verzi. Gustul e texturat, are onctuozitate (nu-l beti prea rece!), un pic de dulceata, alcoolul da si el de stire ca a fost un an foarte cald, dar totul e perfect echilibrat de o aciditate pe masura. Cumva mie mi-a amintit ca geografic Sancerre nu e foarte departe de Chablis. Ce sa mai zic, merita incercat si savurat pe indelete, iar daca v-a placut n-ar fi rau sa incercati si celelalte vinuri ale acestui producator excelent.
Iata un vin romanesc alb serios, cu potential de evolutie. E foarte placut de baut fara cine stie ce pregatiri prealabile; totusi un pic de aer ii scoate chiar mai multa complexitate la iveala. Combina arome de fructe exotice (limeta bine coapta, mango) cu lucruri mai neaose (piersici suculente) si note mineral-vegetale intense, dar fara exagerari de tipul pipi de pisica sau transpiratie. Gustul are consistenta si ceva onctuozitate, cu un mijloc foarte placut, cu dulceata evidenta, urmat de o aciditate taioasa, bine potrivita in context. Totul urmat de un final lung, tonic, usor migdalat-amarui, foarte proaspat. Un vin delicios, care livreaza placere imediata, dar din care merita sa pastrati cateva sticle.
Iata un vin romanesc alb serios, cu potential de evolutie. E foarte placut de baut fara cine stie ce pregatiri prealabile; totusi un pic de aer ii scoate chiar mai multa complexitate la iveala. Combina arome de fructe exotice (limeta bine coapta, mango) cu lucruri mai neaose (piersici suculente) si note mineral-vegetale intense, dar fara exagerari de tipul pipi de pisica sau transpiratie. Gustul are consistenta si ceva onctuozitate, cu un mijloc foarte placut, cu dulceata evidenta, urmat de o aciditate taioasa, bine potrivita in context. Totul urmat de un final lung, tonic, usor migdalat-amarui, foarte proaspat. Un vin delicios, care livreaza placere imediata, dar din care merita sa pastrati cateva sticle.
Ne dorim ca experienta ta alaturi de noi sa fie una lipsita de dificultati. Daca insa ceva nu functioneaza sau ai vreo recomandare pentru noi, iti stam la dispozitie.
P.S.: 🍷 Don`t drink and type...