Nu mai ştiu exact cum m-am îndrăgostit de vin. Probabil că s-a întâmplat pe o terasă deasupra unui bulevard, observând uimit cum se oglindesc energia şi tumultul oamenilor de dedesubt într-un simplu pahar de Riesling. Mă gândesc deci că a bea un pahar de vin nu e doar o plăcere, ci şi un mijloc de a cunoaşte lumea. Şi nu unul pentru cei leneşi, pentru că vinul bun trezeşte curiozitatea, te face să iubeşti diversitatea, te îndeamnă să călătoreşti. Nu sunt un critic de vin, ci un iubitor al lui - am încercat multe vinuri, le-am privit cu atenţie şi curiozitate şi m-am simţit uneori suficient de curajos încât să scriu despre ele. Mi se pare că cel mai bun lucru pe care-l poţi face când scrii despre vinuri este să le recomanzi pe acelea care te-au transportat, într-un fel sau altul, din locul în care te aflai. Da, cred că mi-am amintit cum am devenit pasionat de vin: am citit undeva o recomandare inspirată.
Daca esti aici, stim deja ca iti plac vinurile bune.
Vrei sa povestesti pe site despre pasiunea ta?
Iata un vin romanesc alb serios, cu potential de evolutie. E foarte placut de baut fara cine stie ce pregatiri prealabile; totusi un pic de aer ii scoate chiar mai multa complexitate la iveala. Combina arome de fructe exotice (limeta bine coapta, mango) cu lucruri mai neaose (piersici suculente) si note mineral-vegetale intense, dar fara exagerari de tipul pipi de pisica sau transpiratie. Gustul are consistenta si ceva onctuozitate, cu un mijloc foarte placut, cu dulceata evidenta, urmat de o aciditate taioasa, bine potrivita in context. Totul urmat de un final lung, tonic, usor migdalat-amarui, foarte proaspat. Un vin delicios, care livreaza placere imediata, dar din care merita sa pastrati cateva sticle.
Azi intalnim un Sauvignon catalogat ca simplu "Vin de France", probabil provenit din diverse zone din regiunea Sud-Ouest, din struguri culesi mecanic. Nu aveam deci cine stie ce asteptari de la el, insa s-a dovedit un companion simpatic in doua dupa-amieze calde de izolare pe balcon. E un Sauvignon onest aromatic, fara fortari exotice sau prea ierboase, cu multe citrice. Iar gustul e usor, fara cine stie ce concentratie, dar cu putin alcool si un joc dulce-acrisor numai bun pentru dupa-amiezele calde sus-pomenite. Ah, si ramane placut chiar cand s-a incalzit un pic, desi ideal e sa fie rece aproape ca gheata.
Azi intalnim un Sauvignon catalogat ca simplu "Vin de France", probabil provenit din diverse zone din regiunea Sud-Ouest, din struguri culesi mecanic. Nu aveam deci cine stie ce asteptari de la el, insa s-a dovedit un companion simpatic in doua dupa-amieze calde de izolare pe balcon. E un Sauvignon onest aromatic, fara fortari exotice sau prea ierboase, cu multe citrice. Iar gustul e usor, fara cine stie ce concentratie, dar cu putin alcool si un joc dulce-acrisor numai bun pentru dupa-amiezele calde sus-pomenite. Ah, si ramane placut chiar cand s-a incalzit un pic, desi ideal e sa fie rece aproape ca gheata.
Iata o surpriza foarte placuta la unvinpezi.ro: un exemplar rar din cea mai nordica podgorie a Romaniei, pe desupra una cu sol vulcanic, de la un mic producator "de familie" convins recent - spre bucuria multor iubitori ai vinurilor de la noi - sa-si imbutelieze licorile. Odata turnata in pahar, se prezinta ca o Feteasca Regala bine coapta, poate chiar cu arome exuberante ducand cu gandul la banane, insa un pic de aer releva fara gres lucruri mai tipice: flori de camp si fan, piersici zemoase si lucruri minerale. Gustul are si el onctuozitatea tipica a soiului, dar mai ales acea discreta senzatie taninoasa - care impreuna ii dau o textura extrem de placuta. Aciditatea mai degraba medie e un pic neasteptata pentru zona nordica, dar reuseste sa echilibreze ansamblul, iar senzatiile gustative intense conduc spre un postgust lung, usor tonic-mineral. Da acea senzatie tot mai rara de vin lucrat cu grija, dar fara a fi slefuit pana isi pierde trasaturile, deci il recomand fara rezerve!
Iata un vin usor, atat ca nivel al alcoolului (doar 11,5%), cat si ca grad de inteligibilitate. Nu e nevoie de atentie sporita ca sa-i intelegi aromele si desfasurarea gustativa indreptata spre tonic si racoritor, ceea ce, pe caldura dintre doua ploi torentiale, e un lucru cat se poate de nimerit.
Iata un vin usor, atat ca nivel al alcoolului (doar 11,5%), cat si ca grad de inteligibilitate. Nu e nevoie de atentie sporita ca sa-i intelegi aromele si desfasurarea gustativa indreptata spre tonic si racoritor, ceea ce, pe caldura dintre doua ploi torentiale, e un lucru cat se poate de nimerit.
Nu cred ca e nevoie sa zic eu ca Opus One e un vin bun, ori sa-i compun o mica oda. Da, e bun, dar se cam stie deja treaba asta. Ce mi s-a parut interesant de mentionat e stilul, clar diferit de cam tot ce e prezent in mod obisnuit la unvinpezi.ro. Multa vanilie si ciocolata, ca un milkshake la sticla, ascunzand insa in spate si o seriozitate aromatica demna de alt continent si alte vremuri. In rest, foarte abordabil inca de pe acum, dar nu va lasati pacaliti: lasati cateva sticle si pe alt deceniu, preferabil urmatorul.
Iata vin mai usor-curgator decat primim in general din Puglia: densitate joasa, aciditate buna, zahar rezidual putin, ceva senzatii vegetale, si mai ales senzatia ca nu suntem atacati de dulceata. Pe de alta parte, gustul e simplu, si ce ramane predominant in urma lui sunt senzatiile acrisor-vegetale.
Iata vin mai usor-curgator decat primim in general din Puglia: densitate joasa, aciditate buna, zahar rezidual putin, ceva senzatii vegetale, si mai ales senzatia ca nu suntem atacati de dulceata. Pe de alta parte, gustul e simplu, si ce ramane predominant in urma lui sunt senzatiile acrisor-vegetale.
Dupa stiinta mea, cei de la Jelna fac trei feluri diferite de rose foarte reusit; acesta e cel din Merlot, din gama Dealu' Negru. E genul proaspat si revigorant, cum ne-am si astepta sa fie venind din acea parte de lume, cu fruct dulce (dar deloc zaharisit) si aciditate ridicata. Gustativ sta undeva la granita dintre popular si sobru, cu un foarte placut joc intre senzatiile de fructe dulcege, zaharul rezidual si aciditatea acrisoara. Daca nu se vor deschide curand terasele, iata un excelent rose de balcon!
Dupa stiinta mea, cei de la Jelna fac trei feluri diferite de rose foarte reusit; acesta e cel din Merlot, din gama Dealu' Negru. E genul proaspat si revigorant, cum ne-am si astepta sa fie venind din acea parte de lume, cu fruct dulce (dar deloc zaharisit) si aciditate ridicata. Gustativ sta undeva la granita dintre popular si sobru, cu un foarte placut joc intre senzatiile de fructe dulcege, zaharul rezidual si aciditatea acrisoara. Daca nu se vor deschide curand terasele, iata un excelent rose de balcon!
Pentru vinteage-ul 2011, pasionatii nostri au scris:
Cum am mai spus, stilul vinurilor Amarone mi se pare de obicei un pic exagerat si obositor. Pe de alta parte, exemplarele care reusesc sa pastreze un aer de prospetime in gust si arome pot fi extrem de satisfacatoare, daca-mi permiteti cuvantul. Inutil sa va mai spun, Campo dei Gigli cade in aceasta restransa categorie: fruct intens, cu prospetime debordanta, gust corpolent, catifelat, neasteptat de sec, cu o aciditate excelenta. Trebuie aerat si rotit mult in pahar pentru a-l face sa spuna toate lucrurile de care e capabil, si ceva imi spune ca peste vreo 10 ani povestile lui vor fi chiar mai pline de farmec.
Ne dorim ca experienta ta alaturi de noi sa fie una lipsita de dificultati. Daca insa ceva nu functioneaza sau ai vreo recomandare pentru noi, iti stam la dispozitie.
P.S.: 🍷 Don`t drink and type...