Nu mai ştiu exact cum m-am îndrăgostit de vin. Probabil că s-a întâmplat pe o terasă deasupra unui bulevard, observând uimit cum se oglindesc energia şi tumultul oamenilor de dedesubt într-un simplu pahar de Riesling. Mă gândesc deci că a bea un pahar de vin nu e doar o plăcere, ci şi un mijloc de a cunoaşte lumea. Şi nu unul pentru cei leneşi, pentru că vinul bun trezeşte curiozitatea, te face să iubeşti diversitatea, te îndeamnă să călătoreşti. Nu sunt un critic de vin, ci un iubitor al lui - am încercat multe vinuri, le-am privit cu atenţie şi curiozitate şi m-am simţit uneori suficient de curajos încât să scriu despre ele. Mi se pare că cel mai bun lucru pe care-l poţi face când scrii despre vinuri este să le recomanzi pe acelea care te-au transportat, într-un fel sau altul, din locul în care te aflai. Da, cred că mi-am amintit cum am devenit pasionat de vin: am citit undeva o recomandare inspirată.
Daca esti aici, stim deja ca iti plac vinurile bune.
Vrei sa povestesti pe site despre pasiunea ta?
"Soare" e unul din cele mai cunoscute, reusite si constante Cabernet-uri romanesti, iar astazi ni se prezinta tocmai anul de recolta 1999. Pentru mine a fost prima ocazie de a vedea cum evolueaza in 20 de ani un vin romanesc sec de calitate - si recunosc ca nu am avut multe sperante in privinta lichidului din sticla. Dar, dupa ce l-am turnat in pahar si am asteptat cateva minute ca aromele mai ciudate sa se disipe, am realizat ca nu era cazul sa ma ingrijorez. Note clasice de pielarie, tutun, ardei gras si grafit vin sa completeze fructul virat mult inspre gemuri si marmelade, dar foarte placut, in timp ce gustul are o onctuozitate si densitate remarcabile, cu un final lung, foarte sec si savuros. Mi-a dat incredere pana si sa las sticla pe jumatate plina peste noapte in frigider, pentru a o regasi in forma chiar mai buna a doua zi. In incheiere, pentru ca acest review e publicat intr-un moment aniversar, nu pot decat sa-i urez si Romaniei sa evolueze in urmatorii 20 la fel de frumos ca acest Soare.
"Soare" e unul din cele mai cunoscute, reusite si constante Cabernet-uri romanesti, iar astazi ni se prezinta tocmai anul de recolta 1999. Pentru mine a fost prima ocazie de a vedea cum evolueaza in 20 de ani un vin romanesc sec de calitate - si recunosc ca nu am avut multe sperante in privinta lichidului din sticla. Dar, dupa ce l-am turnat in pahar si am asteptat cateva minute ca aromele mai ciudate sa se disipe, am realizat ca nu era cazul sa ma ingrijorez. Note clasice de pielarie, tutun, ardei gras si grafit vin sa completeze fructul virat mult inspre gemuri si marmelade, dar foarte placut, in timp ce gustul are o onctuozitate si densitate remarcabile, cu un final lung, foarte sec si savuros. Mi-a dat incredere pana si sa las sticla pe jumatate plina peste noapte in frigider, pentru a o regasi in forma chiar mai buna a doua zi. In incheiere, pentru ca acest review e publicat intr-un moment aniversar, nu pot decat sa-i urez si Romaniei sa evolueze in urmatorii 20 la fel de frumos ca acest Soare.
Desi olfactiv ma asteptam la mult fruct, am primit in primul rand multe condimente si nuante vegetale, de la piper la camfor, ardei gras si rubarba. Fructul si nuantele de lemn (ciocolata) sunt in plan secund, insa sustin bine partitura. Gustul are ceva densitate, cu tanini foarte fini, dar e mai degraba suculent si easy-drinking, cu aciditate medie; iar finalul e destul de sec si spicy, cu tanini vizibili. Un vin foarte placut pentru serile din mijlocul saptamanii, dar bun si pentru asocieri culinare - ma face sa ma gandesc imediat la un Adana kebab suculent, dar cred ca ar merge cu multe lucruri continand carne rosie - pana si cu sarmale. Un pic de aer ii prinde bine.
Desi olfactiv ma asteptam la mult fruct, am primit in primul rand multe condimente si nuante vegetale, de la piper la camfor, ardei gras si rubarba. Fructul si nuantele de lemn (ciocolata) sunt in plan secund, insa sustin bine partitura. Gustul are ceva densitate, cu tanini foarte fini, dar e mai degraba suculent si easy-drinking, cu aciditate medie; iar finalul e destul de sec si spicy, cu tanini vizibili. Un vin foarte placut pentru serile din mijlocul saptamanii, dar bun si pentru asocieri culinare - ma face sa ma gandesc imediat la un Adana kebab suculent, dar cred ca ar merge cu multe lucruri continand carne rosie - pana si cu sarmale. Un pic de aer ii prinde bine.
Vinul de azi e deosebit - atat in sensul de diferit de ce se gaseste in general de cumparat pe la noi, cat si in sensul de foarte bun. E facut din Petit Manseng in Jurancon - zona din sud-vestul Frantei, aproape de Pirinei - si e apropiat de stilul tipic de-acolo (adica dulce), si totusi altfel - strugurii fiind culesi in doua momente diferite (o parte la mijlocul lui octombrie si alta la mijlocul lui noiembrie). Rezultatul e un vin intens, decadent, autumnal, care pastreaza insa suficienta prospetime incat sa poata fi baut usor si cu placere. Aromele, dincolo de notele de caise confiate si ananas foarte copt, au si o certa dimensiune condimentat-piperata, chiar "funky", dar tocmai asta e farmecul lor. In incheiere, va sfatuiesc sa nu va lasati intimidati de restul consistent de zahar: e foarte nimerit alaturi de aromele intense si coapte ale vinului, iar aciditatea il tine bine sub control. Recomand cu caldura!
Vinul de azi e deosebit - atat in sensul de diferit de ce se gaseste in general de cumparat pe la noi, cat si in sensul de foarte bun. E facut din Petit Manseng in Jurancon - zona din sud-vestul Frantei, aproape de Pirinei - si e apropiat de stilul tipic de-acolo (adica dulce), si totusi altfel - strugurii fiind culesi in doua momente diferite (o parte la mijlocul lui octombrie si alta la mijlocul lui noiembrie). Rezultatul e un vin intens, decadent, autumnal, care pastreaza insa suficienta prospetime incat sa poata fi baut usor si cu placere. Aromele, dincolo de notele de caise confiate si ananas foarte copt, au si o certa dimensiune condimentat-piperata, chiar "funky", dar tocmai asta e farmecul lor. In incheiere, va sfatuiesc sa nu va lasati intimidati de restul consistent de zahar: e foarte nimerit alaturi de aromele intense si coapte ale vinului, iar aciditatea il tine bine sub control. Recomand cu caldura!
Intr-un stil mai proaspat, suculent si condimentat decat ne-au obisnuit vinurile de la Alira, acest cupaj de Feteasca Neagra si Merlot e repede si lin curgator, plin de vino-ncoa si pur si simplu prietenos. Aromatica foarte condimentata si caracterul direct, suplu si echilibrat s-au potrivit de minune cu una din activitatile traditionale ale acestei perioade: impodobitul bradului.
Intr-un stil mai proaspat, suculent si condimentat decat ne-au obisnuit vinurile de la Alira, acest cupaj de Feteasca Neagra si Merlot e repede si lin curgator, plin de vino-ncoa si pur si simplu prietenos. Aromatica foarte condimentata si caracterul direct, suplu si echilibrat s-au potrivit de minune cu una din activitatile traditionale ale acestei perioade: impodobitul bradului.
Azi putem turna in pahare un Merlot din Bolgheri, produs de celebra Tenuta Guado al Tasso, apartinand si ea la randul ei de binecunoscutul grup Antinori. E un vin dintr-un an mai racoros, maturat 12 luni in baricuri, lucruri care se simt - e bine copt, cu arome intense si gust asijderea, si cu o structura de tanini deloc neglijabila. Taninii astia sunt din fericire mai fini decat ce tinde sa iasa din diverse alte colturi ale Italiei, desi simti ca iti raman pe limba o vreme buna dupa ce vinul s-a dus pe gat in jos. Oricum, tehnic vorbind e foarte bine facut, de la aromele tipice la intensitatea gustativa, textura densa si fina si persistenta mult peste medie. Apoi, pe langa fructul specific Merlot-ului mai vin si niste note usor rustice, foarte discrete, dar binevenite. Baricul e deja bine integrat in ansamblu, si banuiesc ca lucrurile vor sta chiar mai bine peste un an-doi - insa vinul e foarte placut de baut inca de pe acum.
Un prosecco simpatic, cu arome intense pline de dulceata, care se apropie mai mult de caprifoi si fructe exotice decat de mai cumintile mere verzi ale altor exemplare. Gustul porneste tot asa, cu dulceata inainte, dar bulele si aciditatea reusesc sa o tina in frau suficient pentru a-l face usor de baut. Mai ales daca e foarte bine racit.
Mult, mult fruct, atat in declinari supracoapte cat si in unele mai proaspete, completat de note de baric - acest Zinfandel lasa o prima impresie conforma canonului consacrat. Gustul continua in aceeasi linie: fructat, suculent si carnos, cu tanini catifelati si aciditate care-l face neasteptat de repede-curgator. Un vin seducator de la un capat la celalalt.
Iata ca legendarul Tannat din Madiran a ajuns si la unvinpezi.ro, ce-i drept intr-o forma mai abordabila, facuta sa placa mai usor si mai repede decat vinurile clasice ale regiunii si soiului - printre altele prin folosirea unei maceratii mai scurte si a cupajarii cu o proportie insemnata de Cabernet Franc si Cabernet Sauvignon. Rezultatul e un vin robust, cu tanini densi, dar mai polisati si prietenosi decat ma asteptam si o textura destul de onctuoasa, dar bine ascunsa de aciditate. Aromele par in acest caz mai putin importante decat textura, desi sunt interesante, cu note de cardamom si menta pe langa fructele negre de padure - asta fara ca vinul sa fi fost maturat in baric. Un vin de pus pe masa langa cam orice mancare cu carne rosie, de la friptura in sange la tocanita cu multe legume. Poate fi si ceva destul de gras, va merge cu atat mai bine
Ne dorim ca experienta ta alaturi de noi sa fie una lipsita de dificultati. Daca insa ceva nu functioneaza sau ai vreo recomandare pentru noi, iti stam la dispozitie.
P.S.: 🍷 Don`t drink and type...